teodor dume, vă recomand: casa părintească pleacă la azil, autor ioan barb

Barb Ioan

casa părintească pleacă la azil
(din volumul PICĂTURA DE INFINIT, Sibiu, 2010)

casa părintească seamănă cu o femeie
ce s-a îmbrăcat de timpuriu
în haine cernite
stăpânii s-au mutat pe rând într-o toamnă
la capătul aleii la numărul 35 bis
o singură cameră
fără ferestre

au împrumutat numele de familie
şi chipurile pentru o vreme copiilor
nu le-a mai rămas decât somnul fără dimineţi
şi deşteptarea în ziua de apoi

casa părintească încă mai aşteaptă
un semn din partea celor absenţi
copiii se întorc o singură dată pe an de sâmbăta morţilor
depun un buchet de flori la capătul aleii
trec prin casă fără să vadă
să audă cum i se macină pereţii
cum sapă moliile tunele în lemn
ca remuşcările într-o inimă

ar putea foarte bine ca ei să treacă
prin pereţii subţiri pe care au mâzgâlit
când au fost de-o şchioapă
de-ar trece tot n-ar auzi cum trec
de fiecare dată iau câte un suvenir
în anul trecut au luat icoanele
şi maşina de cusut credeau că-i un singer
le-au înghesuit grăbiţi pe bancheta din spate

când pleacă afişază întotdeauna un aer trist
mai privesc o ultimă dată curtea cu ochii uscaţi
precum cerul de toamnă trag portiera maşinii
şi lasă încet ambreiajul
rămâne o dâră de fum

casa părintească priveşte prin ferestrele deschise
printre cei doi castani bătrâni în urma lor
ca o măicuţă pregătită de vecernie

n-are cui să-şi plângă tristeţile
aşteaptă cuminte visând că va construi cineva
în lumea aceasta
un azil pentru casele părinţilor

teodor dume, director executiv PROFI CTD, informaţii generale

INFORMAŢII GENERALE:

PROFI CTD ORADEA

ORADEA, 410061,  jud. BIHOR
STR. C. DOBROGEANU GHEREA nr. 6

E-mail: teodordume@gmail.com

CUI: 31623173

J05/775/2013

DIRECTOR EXECUTIV - TEODOR DUME

  0745913047

*** ABC

ORADEA,  jud. BIHOR
Strada REPUBLICII nr. 75

Director executiv - TEODOR DUME

E-mail:
teodordume@gmail.com

*** CURSURI

ORADEA,  jud. BIHOR
Strada C.DOBROGEANU GHEREA nr. 6

E/mail>
teodordume@gmail.com

Director executiv - TEODOR DUME

*** CAFE - BAR/ JOCURI MECANICE 

ORADEA,  jud. BIHOR
Strada L.PASTEUR nr. 41

Director executiv: Teodor Dume

PROFI CTD

ORADEA,  jud. BIHOR
Strada REPUBLICII nr. 75

Orar: L/V> 7 / 19
S/D> 8/16

Director executiv Teodor Dume

E-mail: teodordume@gmail.com

blog> http://teodordume.blogspot.ro/

https://www.facebook.com/groups/teodordume-extemporalliric/

https://www.facebook.com/teodor dume

http://junimeadigitala.ning.com/profile/teodordume

teodor dume, vă recomand:Amour illusoire, autor Coţofana Relu

Amour illusoire

• Postat de Cotofana Relu în Iulie 10, 2013 la 9:30am
• Trimitere mesaj   Vezi blog

pentru a te savura la cină
te-am condimentat
cu nanometafore inteligente
te-am gustat apoi ca pe un vin învechit
și te-am sorbit picătură cu picătură

pentru a mă ameți mi-am corupt papilele
te-am îmbrăcat și dezbrăcat cerebral
ți-am croit rochie din poeme

pentru a te savura la nuntă
te-am invitat preventiv la dans
dar rochia ți s-a deschis parașută
cu aromă fină de mătase

teodor dume, vă recomand: Tatoo, autor Marcel Vişa

Tatoo

• Postat de Marcel Vişa în Iulie 10, 2013 la 4:00pm
• Trimitere mesaj   Vezi blog

lasă-ţi lutul să odihnească
în palmele celui dintâi
care te-a modelat
ţi-a pus în mișcare sângele
cu atingeri tandre

Amely
te-am visat
cum mă iubeai
nălucă a trecutului
parfumul tău mi-a poposit în carne zile la rând
a crestat sufletul până la os
ploile nu l-au șters
pământul reavăn îmi amintește de el
brazdă cu brazdă
îl caut în trupul altor femei
când nopţile devin
irespirabil de lungi

lasă-ţi lutul să odihnească Amely
cândva îl voi crește frumos
de la început

teodor dume, vă recomand: picturi de dana ştefan

Dana Stefan

ulei pe panza

Nu-mi mai place ·  · Distribuie · acum 6 ore · 

• Tu, Angela Mamier Nache şi alţi 10 apreciaţi asta.
• 

  Magda Codreanu toate tablourile sunt frumoase ,felicitarl Dana

  acum aproximativ o oră · Îmi place
• 

  Dana Stefan multumesc dna Magda. va doresc tuturor o seara placuta!

  acum 48 minute · Îmi place
• 

  Teodor Dume felicitări, dana! tablourile tale sunt vii

  acum 5 minute · Îmi place
• 

  Dana Stefan multumesc Teodor:) iti doresc toate cele bune!

  acum 4 minute · Îmi place
• 

teodor dume, vă recomand: când trece un om prin sufletul tău, de ioan barb

Barb Ioan

Când trece un om prin sufletul său
(poem vechi din cartea PICĂTURA DE INFINIT-2010)

Toată noaptea m-am zbătut să adorm
am vrut să mă rog
dar ochii îmi erau cusuţi în pernă
am scăpărat un chibrit
pe pereţi au jucat umbrele
mă simţeam ca într-o grotă
prin care treceau apele
pe sub munte apoi
mi s-a părut că visez

Te-am văzut spre dimineaţă
cuprins de tristeţe stăteai
la marginea lacului
mâna ta s-a întins peste mal
strălucea
şi noaptea s-a făcut albă

trestia s-a dat la o parte
ca o pleoapă
de pe un ochi umed deschis
atunci lumina Ta a picurat
ca o lacrimă
tăcerea se limpezise

puteai auzi cum trece
un om prin sufletul său...

teodor dume, vă recomand: liviu rebreanu- laudă ţăranului român. discurs 1940 (p. aurel sibiceanu)

Aurel Sibiceanu

acum 6 minute · 

• LIVIU REBREANU
  
  LAUDĂ ŢĂRANULUI ROMÂN
  
  Discursul de receptie la Academia Romana 29 mai 1940
  
  In viaţa altor naţiuni, ţărănimea a putut avea, şi a avut un rol secundar, şters; pentru noi însă e izvorul românismului ... La noi, singura realitate permanentă, inalterabilă, a fost şi a rămas ţăranul. Cuvântul însuşi e de origine urbană ... Ţăranul nu-şi zice niciodată ţăran. ... Ţăranii însă numesc pe ţărani, simplu, oameni. De fapt, ţăranul n-are nume pentru că nu e nici clasă, nici breaslă, nici funcţie, ci poporul însuşi ...
  
  Continuitatea
  Ţăranul nu pleacă nici de voie, nici de nevoie. El n-are unde să-şi mute sărăcia, pentru că, smuls de pe ogorul lui, ar fi osândit să piară ... El se simte zămislit şi născut din acest pământ ... Astfel, destinul pământului care ne-a născut şi ne-a crescut a trebuit să comande şi destinul dezvoltării neamului nostru. ... Rezultatul? România actuală (nt-antebelică) cu Dacia de odinioară sunt congruente nu numai în privinţa configuraţiei geografice, dar şi a configuraţiei etnografice ... Acest singur fapt, această evidenţă bătătoare la ochi ar trebui să puie pe gânduri, dacă nu să-i desarmeze, pe apostolii interesaţi ai discontinuităţii ...
  
  Limba
  O caracteristică tot atât de importantă a unui neam, ca şi comunitatea de sânge, este limba. La noi şi aceasta e opera ţăranului. ... Farmecul şi expresivitatea specifică le-a căpătat de la făuritorul ei originar, care a fost ţăranul. ... Până la Eminescu totuşi limba literară a mai avut destule şovăiri. Numai geniul eminescian a ştiut să integreze organic comoara limbii ţăranului în limba uzuală a tuturor. Prin Eminescu ţăranul a dăruit elementul cel mai necesar literaturii noastre: limba curată, bogată, mlădioasă, mereu nouă, cu posibilitatea de eternă înnoire, cu dinamism etern ... Colaborarea dintre Românul cel mai modest şi poetul cel mai mare a fixat linia generală a originalităţii literare româneşti.
  
  Religia
  Precum şi-a modelat limba, tot astfel a păstrat şi modelat ţăranul român, după chipul şi asemănarea lui, credinţa în Dumnezeu. Din bătrâne superstiţii, din rămăşiţe de credinţe străvechi transformate şi adaptate, din dogme şi precepte creştine, el şi-a alcătuit o religie specifică, un amalgam profund de creştinism şi păgânism. Religia aceasta, legea românească e unică pentru întreg neamul nostru pe deasupra tuturor controverselor teologice. În ea se rezumă concepţia de viaţă a ţăranului român, resemnarea şi încrederea lui în dreptatea divină.
  
  Frumosul
  Oricât ar părea de ciudat şi de trist, adaptarea la sărăcie, împreună cu toate consecinţele ei, a fost o necesitate vitală pentru poporul românesc. Altminteri n-ar fi putut îndura viaţa şi s-ar fi sfărâmat şi topit printre celelalte neamuri. Închizându-se în sărăcie ca într-o găoace indestructibilă, s-a singularizat şi a putut să-şi dezvolte însuşirile specifice, să-şi dobândească o fizionomie naţională deosebită. Viaţa săracă nu exclude bogăţia sufletească. Săracul e mai aproape de sufletul său decât bogatul şi are mai multă nevoie de frumosul care, transfigurând realitatea, devine izvor de speranţă şi de mângăiere. Folklorul nostru, în toate manifestările sale, e creaţie de popor sărac, ceea ce nu-l împiedică să fie mai valoros şi mai bogat decât al multor neamuri trăite în belşug.

teodor dume, vă recomand o nouă carte: Cântece din Alindoria, autor George Paşa

Semnal: "Cântece din Alindoria", la editura "Kart

La editura „Karta-Graphic” din Ploieşti, a apărut, de curând, volumul de versuri Cântece din Alindoria, autor George Paşa. Cartea are 100 de pagini, format A5, coperta şi desenele din interior (aparţinând ciclului „Ceaşca de cafea”) fiind realizate de doamna Dorina Popovici. Desenul de pe prima copertă are titlul „Insula de mâine”, iar cel de pe coperta a IV-a, „Dorul focului”.
Volumul este alcătuit din două cicluri poetice: „Ridicarea interdicţiei” şi „Din sfârşit, un reper al începutului”. Cele două părţi sunt încadrate de o poezie-prefaţă („Din Alindoria”) şi o poezie-postfaţă („Destin”). Sunt selectate poezii publicate în diverse reviste literare (între 2009-2013), dar şi texte inedite.

O piatră dulce

Orele, ţintuite în cuie de-argint.
Pedala uitării, apăsată până la refuz.
Printre zgomote, liniştea ca o pasăre a cerului,
oprită la izvor s-adoarmă clipa.

Din tot ce-ai avut,
nu ţi-a rămas decât un cercel de piatră
prin care îţi treci firul poveştilor.
Ştii că iarba are doar un cusur:
ia forma trupurilor noastre pieritoare,
apoi uită că am trecut pe acolo.

Dacă uitarea e legea pe care somnul
ne-o toarce din rotirea stelelor,
dacă spui „niciodată” când visezi totdeauna,
atunci există şi ore imposibile,
pe care le laşi să umble libere
printre elefanţii de lut,
atunci există o ceară din care se modelează
şi trupul nostru înaintea trecerii-n zgură.

Tu rămâi o piatră dulce
pe care amarul nu şi-a exersat melodia,
piatră lăsată în somnul de piatră.



Cântece din Alindoria / George Paşa -
Ploieşti, Karta-Graphic, 2013
ISBN 978-606-693-002-4

eu, între noapte şi zi, autor Teodor Dume

e multă linişte aici
(şi ce dacă veţi zice 
privindu-mă dinlăuntrul cerului)
nici noapte şi nici zi ci doar
o voce ce răzbate dincolo fereastra
sub care îmi încerc singura emoţie
ce mi-a mai rămas
cât despre ceilalţi oameni
habar nu am
privesc pe un geam aburit


când întorc privirea tăcerile
se transformă în frică
iau o îmbucătură de aer şi respir
rostesc Tatăl nostru dar
Dumnezeu pare să fie plecat

în jurul meu nimeni
ca şi când aş fi o perdea
între noapte şi zi...

teodor dume, vă recomand: în cel mai drag şi de temut ocean, autor gina zaharia

Gina Zaharia

În cel mai drag și de temut ocean

Când m-ai uitat, în zori, pe drumul serii,
Eu mi-am făcut din stele un palat
Și-am scris ceva cu ochii depărtării –
Ceva despre un crez întemnițat.

Printre genuni în fracuri de vioară,
Azi mi-ai întins un câmp de flori, minat,
Din loc în loc ascunzi câte-o comoară
Și-mi spui că ești un hoț nevinovat.

Îmi amintesc de zidul dintre ape
Care-a schimbat un relief bogat,
Câți temniceri n-au încercat să-l sape,
Câți mai trăiesc și câți s-au îngropat?!

Zadarnic ară plugurile-ntinse
Peste un veac tăcut și însetat,
Câmpiile cu maci sunt toate ninse,
Dar ce-ți spun eu? Tu încă n-ai aflat?

Vom fi doi lei în cușcă de mătase,
Două scântei pe clape de pian,
Doi condamnați de valurile arse
În cel mai drag și de temut ocean.

teodor dume, vă recomand: Carol al -II-lea despre ultimatumul dat de sovietici în iunie 1940

Aurel Sibiceanu

CAROL AL- II- LEA DESPRE ULTIMATUMUL DAT DE SOVIETICI ÎN IUNIE 1940.
PAGINĂ DE JURNAL:
Joi, 27 iunie 1940
"Consiliul [de Coroană] are loc şi am ieşit din el amărât şi dezgustat. Toţi acei cari făceau pe eroii la prânz s-au dezumflat. Numai 6 voturi din cei 26 prezenţi au fost pentru rezistenţă. Numele lor merită să fie înscrise cu litere de aur în cartea demnităţii româneşti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu. Toţi ceilalţi, cu oareşicare nuanţe, au fost pentru acceptarea ultimatumului. (...)

Discuţii mai îndelungate au fost inutile. Deci, am încheiat Consiliul printr-o scurtă cuvântare, în care am spus că este ziua cea mai dureroasă a vieţii mele, această zi în care trebuiam să mă bucur că fiul meu şi-a trecut bacalaureatul. Că consider că se face o foarte mare greşeală de a ceda fără nici o rezistenţă aproape un sfert din ţară, dar mă văd copleşit de avizul marei majorităţi a acelora cărora le-am cerut sfatul. Am plecat fără a mai da mâna cu nimeni, adânc amărât şi convins că urmările celor hotărâte vor fi foarte rele pentru ţară, chiar dacă, cum crede Argetoianu, foarte în curând vom recăpăta ce am pierdut. A urmat depunerea jurământului lui Vaida şi Argetoianu. A rămas ca ei să facă nota de acceptare, căci, din nou, cei din Axă ne-au comunicat că nu vor răzbi aci şi că nu ne vor ajuta."

P.s. Documentul este autentic, inclusiv stenograma Consiliului de Coroană, care se află în copie în arhivele revistei Historia.

Teodor Dume, va recomand> anotimpul plecarilor, autor atila racz

Atila Racz

anotimpul plecărilor

o rog să coboare din cer prin
crăpăturile zidului
să-mi curgă prin
riduri înspre ochiul despicat

nu nu vom pierde pietrificarea
anotimpul plecărilor

trebuie să desăvârșim ritualul

alunecăm din rouă în brume printre ani
iar timpul răspusurilor ne lasă gustul amar
al neputicioșilor

cu gura flămândă mestecăm
urzicile crescute din înserare
printre melci ne întindem scuipatul
urmărindu-ne urma ce ne ajunge din urmă
o umbră roșie descărnătă de pe ose
dar îmi așez iubito fruntea în palmele
tale
mă strecor hoțeste sub păru-ți ruginind
îți iau chipul mi-l așez pe genunchi
te privesc prin orbite până-n iubire

îmi este frică mai adânc

hai să uităm cum poezia
se sfârșeste sub gleznele tale
nu nu mai
scriu decât despre mine
înjurând printre dinți
obrăznicia nopții prelungindu-și burta
pe ferestre în ochii visătorilor
peste femeia ce arde
privind cerul născând nori ceruiți

aprind cuvintele
și le așeza solemn peste goliciunea rostirii

iubito
doar hingherii și măturătorii iubesc străzile
trecerea poetului rănit de propria-i umbră

îmi amintesc chipul tău luminos casa albă
printre ciresii albi și
drumul alb și și
scările albe
fata ridicându-se în picioare chiar
sub inimă între coaste

*
astăzi
nu-ți spun
că sunt trist că
aș plânge peste această viață
peste această lume
în care doar visul credinciosului
nu ucide

Teodor Dume, vă propun> lucrări de Constanta ABALASEI-DONOSA

Constanta ABALASEI-DONOSA

Cercuri extinse  -  14.06.2013

 

VERONICA MICELE / acuarelă

Constanta ABALASEI-DONOSA

Cercuri extinse  -  14.06.2013

 

MIHAI EMINESCU / acuarelă

teodor dume: să râdem sau să ne scărpinăm în cap?

Viorel Boldis

MARŞ DE ADIO de Adrian Paunescu
(Colegilor mei MÂRLAMENTARI)

La muncă , derbedei , că trece anul
Şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul.
Făceaţi pe democraţii cei cucernici,
P.... mamii voastre de nemernici.
Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine
Şi-apoi convingeţi-vă că e bine .

C-aţi luat o ţară de mai mare dragul
Şi i-aţi distrus averile şi steagul.
S-ajungem colonia de ocară
Care-şi va cere scuze în maghiară.
Şi , prin complicităţi cu demoni aprigi,
Aţi desfiinţat uzine, câmpuri, fabrici.

Şi, prin vânzări de ţară infernale,
Aţi omorât cu voia animale.
La greul greu care mereu ne-ncearcă,
Răspundeţi cu un greu de moarte, parcă.
Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu
Întoarceţi România-n Evul Mediu.

Ce căzături, ce târfe, ce mizerii,
V-aş desena cu acul, să vă sperii.
Dar voi nici sânge nu aveţi în vine,
Ci credite din călimări străine.
Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina
Şi-mpingeţi Bucovina în Ucraina.

Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul
S-au compromis negustorind Ardealul.
De unde sunteţi, mă, din ce găoace,
Cum v-au putut părinţii voştri face?
Ce condimente le-au picat în spermă
De e trădarea voastră-atât de fermă?

Aţi pus nenorocita voastră labă
Pe-această tristă ţară Basarabă.
Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul
S-o faceţi curva voastră de serviciu.
Mimaţi respectul pentru cele sfinte,
Dar vindeţi şi pământuri şi morminte.

Aţi inventat examene severe,
Supunere poporului spre-a-i cere.
Şi toată zbaterea a fost degeaba
Că-n nas mai marii v-au închis taraba.
Minciuna voastră v-a adus pe scenă,
Actori într-o politică obscenă.

Şi-acum, că-i un prăpăd întreaga ţară,
Ia cereţi-vă puţintel, afară.
Decât să vă trimită ţara noastră,
Mai bine mergeţi voi în mama voastră.
Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară,
Şi nu albanizaţi această ţară.

Băgaţi viteză, că vă trece anul
Şi s-a scurtat şi s-a-nvechit ciolanul.
Şi ce vă pot eu spune la plecare
Decât lozinca lui Fănuş cel mare:
Nenorociţilor, se rupe şnurul,
"La muncă, la bătut ţăruşi cu curul !"

teodor dume: ironie sau incultură? câte ceva şi despre BAC (lucian mândruţă)

Lucian Mindruta

Eu zic sa dam usor la BAC.

Sa ia toata lumea note mari. Sa nu mai sufere aiurea copiii care nu invata. Sa nu mai laudam atata efortul si mintea. Sa nu mai discriminam tinerii in functie de cat inteleg, de cat pot invata, de cat pot pricepe. Si sa ne pregatim pentru un viitor luminos in care protectia sociala si egalitatea de sanse ne vor aduce urmatoarele:

Doctori care confunda ficatul cu plamanul.

Constructori care toarna fundatia pe acoperis.

Chimisti care arunca in aer fabrica, avocati care isi baga clientii la puscarie, profesori care scot pe banda rulanta inca o generatie de inculti cu ifose, de prosti cu pretentii, de idioti cu asteptari si tupeu.

Si pentru toate astea, la final, sa multumim oamenilor politici. Care, in loc de bani de sosele sau scaderi de taxe in economie, n-au alta bucurie pentru mitocanii de i-au votat decat sa le treaca clasa progeniturilor.

Bravo, Romanie! Ce-ti trebuie tie sa afli cat te duce mintea?

Nu mai bine stabilesti prin lege ca esti desteapta?

****

Lucian Mindruta

acum 2 ore

Concurs cu premii. Raspundeti la urmatoarele intrebari:

100 de grame de margarina contin mai putine grasimi decat 100 de grame de:

a. sarmale
b. mici
c. carnati
d. unt
e. bullshit de la televizor.

Daca ati raspuns cu punctul a. si pana la e., felicitari! Ati castigat dreptul de a gandi cu propriul creier si de asemenea, de a participa la urmatoarea mea campanie "Afara cu drobul din scoli", care se va desfasura, strategic, la Pastele Cailor.

Teodor Dume: esenţe 3

fără începuturi rostul cuvântului
se pierde la marginea lumii
unde infinitul e o rază
sub care se ascunde Dumnezeu
(teodor dume)

Teodor Dume: esenţe de suflet

ESENŢE DE SUFLET

nimic nu poate fi perfect
într-o lume mereu în mişcare

***

timpul dintre iubire şi om
se măsoară în fericirea celuilalt

***

gesturile sunt lucruri simple
fără de care nu ar exista iubirea

***

gelozia e un fel de ură împachetată frumos
sau o zbatere de fluture
prins între geamuri

(teodor dume)

teodor dume: Gigi Becali, scandal la tribunal: Dacă merg la puşcărie, tot neamul românesc merge în iad...

Aurel Sibiceanu

AICI S-A AJUNS...

http://www.ziare.com/becali/inchisoare/becali-scandal-la-tribunal-daca-merg-la-puscarie-tot-neamul-romanesc-merge-in-iad-1243300

Becali, scandal la tribunal: Daca merg la puscarie, tot neamul romanesc merge in iad

www.ziare.com

Omul de afaceri Gigi Becali a facut scandal in sala de judecata, joi, in cadrul sedintei in care s-a luat in discutie contopirea pedepselor finantatorului Stelei.

tablou fără ramă, autor Teodor Dume

pe lampa din odaia bunicii
văd amprentele tatălui meu
(plecat în iarna
în care hornurile au
îngheţat toate amintirile)
par nişte riduri uitate
în durerea facerii

mi-aş dori să mai rămân o noapte
doar o singură noapte în patul
în care am visat-o pe bunica
strigându-l pe Dumnezeu

dar nu mai e timp...

paşii mi s-au aliniat şi
merg îndărăt
cealaltă parte respiră
din sângele unui nenăscut
toate celelalte lucruri
se transformă în nimicuri

dar asta nu mai contează...

pe lampa din odaia bunicii
doarme un păianjen