Premiul „Steaua Dunarii”, decernat de un juriu national al Uniunii Scriitorilor din România (USR), a ajuns la dr. Gheorghe Grigurcu, scriitor și critic literar.Evenimentul a avut loc la sala Protoeriei galațene în cadrul celei de-a XX -a ediții a Festivalului Internațional "Serile de literatura ale revistei Antares".
Iata nominalizarile:
- Gheorghe Grigurcu,
- Nicolae Grigore Marașanu,
- Viorel Dinescu,
- Nicolae Prelipceanu,
- Nichita Danilov,
- Sorin Marculescu,
- Marian Draghici,
- Adrian Alui Gheorghe,
- Aurel Pantea,
- Paul Artezu,
- Lucian Vasiliu
Juriul a avut de "socotit" mult pâna a ajuns la rezultatul problemei.
Iata componența juriului:
- Nicolae Manolescu, critic. președintele USR dar și a juriului
- Alexandru Ștefanescu, critic
- Corneliu Antoniu, poet
- Razvan Voncu, critic și istoric literar
- Daniel Cristea Enache, critic și istoric literar
Gheorghe Grigurcu
poet și critic literar
Născut la 16 apr. 1936, Soroca (Basarabia). a parcurs un traseu biografic care l-a purtat prin Oradea, unde a urmat cursurile liceului, apoi la București, unde a fost timp de un an cursant al Școlii de Literatură "Mihai Eminescu" din București (de unde a fost exmatriculat în urma unei vizite făcute lui Tudor Arghezi, care era în dizgrația autorităților vremii). Și-a continuat studiile la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde îl frecventa pe Lucian Blaga, motiv pentru care la absolvire nu a primit repartiție. A revenit la Oradea, unde a lucrat ca funcționar la „Societatea de Științe Istorice și Filologice” și ca profesor de școală, după care a devenit pentru un deceniu redactor la revista „Familia” din Oradea
Scrie de aproape patru decenii cronici literare la cărți de poezie sau de critică, eseistică, teorie literară etc. (nu și la proză) și le risipește în presa din toată țara. A publicat în „Familia”, „Viața Românească”, în „Contemporanul”, la care a fost redactor de la distanță, de la Târgu Jiu, la „România Literară”, în ieșenele „Convorbiri literare”.
Unul dintre cei mai importanți critici români postbelici, autorul este, tipologic, un călinescian. Scenariul articolelor sale se repetă invariabil: parcurse calm, cărțile recenzate sunt citate sistematic, analiza constituindu-se din enunțuri critice descriptive, urmate întotdeauna de citatele exemplificatoare. Tehnic vorbind, Gheorghe Grigurcu supune poezia sau critica unui decupaj expert și apoi compune un soi de colaje comentate. Inserțiile sale au adeseori și somptuozitatea, și aspectul paradoxal al modelului călinescian.
S-a afirmat și ca un polemist acerb, mai ales după 1990, când s-a angajat în lungi campanii de promovare a principiilor morale în evaluarea istoriei literare române din perioada regimului comunist.
În paralel cu critica, Gheorghe Grigurcu n-a încetat să scrie și să publice poezie: de factură modernistă, concentrată, metaforică și conceptualizantă, subtil-livrescă, disimulând teribile fervori existențiale și intelectuale. Nu întâmplător compune, mai ales în ultimele perioade, aforisme
În prezent director al revistei Acolada din Satu Mare
Volume publicate:Poezie
*Un trandafir învață matematica (1968)
*Trei nori (1969)
*Râul incinerat (1971)
*Salută viața (1972)
*Înflorirea lucrurilor (1973)
*Apologii (1975)
*Rigoarea văzduhului (1978)
*Contemplații (1984)
*Cotidiene (1986)
*Oglinda și vidul (1993)
*Un izvor bolborosind înăuntrul termometrului (1996)
*Nimic n-ar trebui să cadă (1997)
*Amarul Târg (1997)
*Dealul purtat de scripeți (1999)
*Spațiul dintre corole (2000)
*Acul și steaua (2001)
*De unde până unde (2002)
*Natură moartă și vie (2003)
*Un trandafir învață matematica, ediție definitivă a creației poetice de până în anul 2000 (Ed. Vinea, 2004)
*Calendar (2004)
*Fiindcă (2005)
*Castele în Spania (2005)
*Șterge soarele de praf ca pe-o mobilă (2006)
*Muzeu (2008)
*Cerc și punct (2010)
(Nimic n-ar trebui să cadă (2011)
Critică, istorie literară, publicistică
*Miron Pompiliu și Junimea (1969)
*Teritoriu liric (1972)
*Idei și forme critice (1973)
*Bacovia - un antisentimental (1974)
*Poeți români de azi (1979)
*Critici români de azi (1981)
*Printre critici (1983)
*Existența poeziei (1986)
*De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiș (1989)
*Peisaj critic, I, II, III (1993, 1997, 1999)
*E. Lovinescu între continuatori și uzurpatori (1997)
*Cum am devenit stalinist (1997)
*A doua viață (1997)
*Imposibila neutralitate (1997)
*Dialoguri crude și insolite (1999)
*Amurgul idolilor (1999)
*Poezie română contemporană, I, II, (2000)
*Amintiri din epoca de platină (2000)
*În răspăr (2001)
*Repere critice (2001)
*În jurul libertății (2003)
*În pădurea de metafore (2003)
*Post-texte (2003)
*Jocul literaturii și al sorții (2004)
*Vorbind, în colaborare cu Laszlo Alexandru și Ovidiu Pecican (2004)
*De la un critic la altul (2005)
*La ce oră vine dentistul (2005)
*Din Jurnalul lui Alceste (2005)
*Fișele unui memorialist (2006)
*Opinii în genere inconfortabile (2007)
*Breviar Cioran (2007)
*Întrebări, răspunsuri, întrebări, interviuri (2007)
*O provocare adresată destinului. Convorbiri cu Dora Pavel (2009)
*Exerciții de adevăr (2011)
***
Gheorghe Grigurcu domină de ani de zile viața literară fără să se amestece în ea. Nu cred că a existat în ultimii 15 ani un autor mai serios și, în același timp mai productiv, indiferent dacă își exersa condeiul neobișnuit în comentariul politic, în poezie, în eseu, în polemică, în critică sau istorie literară. (…) El nu este un critic literar care scrie și versuri și nici un poet care scrie și critică literară, el este în egală măsură un poet de primă mărime și unul dintre cei mai importanți critici literari ai acestei perioade de tranziție între milenii” (Ana Blandiana)
„Pentru cine e dispus s-o facă, devine evident că Gheorghe Grigurcu este unul dintre cei mai buni critici de azi”. „Cînd am scris (…) despre o culegere antologică a lui Gheorghe Grigurcu, am indicat numele cîtorva poeți afini, de la Williams la Benn, pe care originala lui poezie îi evocă în latură stilistică, în felul de a concepe metafora sau în compoziția poemului. (…)Aceste șocuri imagistice în lanț, la care poetul ne supune, nu sunt numai decorative, gratuite, ci și frumoase ca niște perle date la iveală dintr-o scoică” (Nicolae Manolescu)
„Un simbol al intransigenței devine Gheorghe Grigurcu, criticul literar de mare talent aflat de mulți ani într-un exil neoficial, la Târgu-Jiu. (…)Cel care are dreptate în absolut este, bineînțeles, Gheorghe Grigurcu” (Alex Ștefănescu)
*
"În biblioteca mea ultraaglomerată, cărţile dorm aidoma unor păsări de noapte. Dar, vai, multe nu se vor mai trezi niciodată".(Gheorghe Grigurcu)
Felicitări, din Urbea de pe Criș, domnule Gheorghe Grigurcu!
Cu sinceritate,
același,Teodor Dume
