Teodor Dume

Teodor Dume: Timpul se măsoară în fapte şi în ceea ce ar trebui să faci, iar măsura faptelor este omul.

Teodor Dume

Teodor Dume: Timpul se măsoară în fapte şi în ceea ce ar trebui să faci, iar măsura faptelor este omul.

în interiorul unei clipe de Teodor Dume

în interiorul unei clipe de Teodor Dume: toate luminile s-au stins/îmi acopăr liniştea cu noapte/clopotele nu mai bat/mă sting încet ca un asfinţit/şi mă gândesc la tine/mamă

în interiorul unei clipe de Teodor Dume

în interiorul unei clipe de Teodor Dume: toate luminile s-au stins/îmi acopăr liniştea cu noapte/clopotele nu mai bat/mă sting încet ca un asfinţit/şi mă gândesc la tine/mamă

Teodor Dume

Teodor Dume: Iubirea e o stare sentimentală superioară oricărui gest.

Teodor Dume

Teodor Dume: Omul devine liber şi fericit doar prin faptele lui.

Teodor Dume: răscruce. între singurătate şi ultima haltă

îmi pun capul pe palme şi aştept
ca şi cum nimeni nu m-ar fi dorit
sângele îmi aleargă prin vene
îl aud dar
nu spun nimic
sunt un anonim uitat într-o casă
cu bagaje de mână
dintr-o haltă prin care
n-a mai trecut niciun tren de multă vreme

din când în când deschid ochii şi-mi
rostogolesc privirea de la un colţ la altul
e mult întuneric şi nicio speranţă
de care
să-mi atârn ultima clipă

nici nu ştiu dască e vară sau toamnă
tăcerea se instalează în mine ca
într-un fotoliu scorojit
şi muşcă necondiţionat
umblă prin măruntaie
ca o durere
coincidenţă sau nu
între cele două spaţii
văd un alb nesfârşit
nu sunt disperat ci doar
am o senzaţie ciudată

ştiu că mi-am depăşit maturitatea şi că
mă voi dizolva în verdele din iarbă
sau într-o floare de muşeţel
însă ştiu
că fluturii care îmi vor sta pe coapsă şi
ceaţa care va tăia respiraţia numelui
lăsat în loc de poartă
vor aminti de mine

Teodor Dume

Teodor Dume: Să-ţi accepţi aproapele pentru ceea ce este şi nu pentru ceea ce crezi că este.

Teodor Dume

Teodor Dume: Să-ţi accepţi aproapele pentru ceea ce este şi nu pentru ceea ce crezi că este.

Teodor Dume

Teodor Dume: Rugăciunea a fost şi este o durere îndreptată înspre Dumnezeu.

Teodor Dume

Teodor Dume: Rugăciunea a fost şi este o durere îndreptată înspre Dumnezeu.

Teodor Dume, revista de cultură 13 PLUS (pagina 32)

http://www.scribd.com/doc/249779667/13-PLUS

32

“

“

gest pentru atunci...

mi

-

e dor de o toamnă lungă

în care voi intra ca lumina

 peste întuneric şi

când va fi să plec

cu o foame de apă

mi

-

aş dezosa durerea

 pe o stâncă umedă

şi

-

n inima ei

aş scrijeli

ultimul bilet

să nu

-

l citeşti

gestul tău ar putea fi ultima victimă

numele morţii, ana

nici nu ştiu dacă m

-

a iubit

mi

-

a spus doar că nimic

nu mai contează şi că singurătatea

o scrijeleşte pe suflet

apoi a plecat…

mi

-

aş fi dorit

înainte să

-

i strig numele

să vorbesc cu Dumnezeu şi poate

împreună să împletim lumina

în şuviţe subţiri

să pot intra în întuneric

ca într 

-

un templu

apoi

să revin pe laviţa de lângă poartă să

vorbim despre dimineţi nesfârşite

şi despre lucrurile rămase neterminate

dar Dumnezeu a aţipit

mi

-

am dat seama că rugăciunea

ajută doar atunci când

te reîntorci în tine

şi suferi

ştiu că nu mai am timp să

îmblânzesc moartea pitită sub scări

însă ştiu că

-

n fiecare zi

din durerea mea se va naşte o altă viaţă

pe aici n

-

a mai trecut nimeni

sub buzele grinzii crăpate de timp

singurătăţile sufocă tăcerea

la ora când toate

umbrele adorm

sub piele

e multă tristeţe

curge înspăimântător 

ca o clepsidră

cu vieţi

 picură ultimul fir 

timpul exersează

 prin mine

se plimbă tăcut Dumnezeu

 printre coastele strivite

de singurătate

 picură liniştea

nu mai e nimeni

mă agăţ de culoarea cerului

aerul s

-

a rarefiat

timpul sinucigaş de cuvinte

îneacă umbrele

din trupul dezbrăcat

 porneşte un nou început

urmele adâncite pe margini

vorbesc de o trecere

tălpile miros a iarbă

între cele două respiraţii

se joacă un copil

Teodor DUME

AZI 01 decembrie e ZIUA fiicei mele TEODORA DUME

LA MULŢI ANI, TEODORA DUME!
din partea lui tati şi a mamei