2009-04-04 | |
Să nu credeţi că
sunt indiferent atunci când pieptul îmi este plin
de cântec
singura amprentă schimbătoare e timpul ce mă imită
în nopţile fără stele
plămădindu-mi o nouă închipuire
sub creştetul zilei
mă simt de fiecare dată
condamnat între două puncte
privesc
uneori îmi spun că am să mor
singur în mijlocul versurilor mele
mi-am împărţit până şi respiraţia
ca un gest să mai pot trece
prin copilărie
doar o singură dată
să mă strig pe numele de botez
sunt clipe când tâmplele obosite
de trecerea vremii dincolo de orice obsesie
memorează ce a fost ieri
şi îmi şterg fruntea cu cămaşa
chinuită de sudoare
scufundându-mă de prea multă singurătate în amintiri
doar atât cât să-mi sugerez
o imagine
primăvara cu florile zdrenţuite de culoare
întorc capul şi se întreabă în şoaptă
al cui e chipul ce priveşte şi intră pe ascuns
în inimi
nu ştiu cât de mult
ar conta dacă
ţi-aş spune
……………
că înlăuntrul ai şi început
o rugă pentru
mâine
sunt indiferent atunci când pieptul îmi este plin
de cântec
singura amprentă schimbătoare e timpul ce mă imită
în nopţile fără stele
plămădindu-mi o nouă închipuire
sub creştetul zilei
mă simt de fiecare dată
condamnat între două puncte
privesc
uneori îmi spun că am să mor
singur în mijlocul versurilor mele
mi-am împărţit până şi respiraţia
ca un gest să mai pot trece
prin copilărie
doar o singură dată
să mă strig pe numele de botez
sunt clipe când tâmplele obosite
de trecerea vremii dincolo de orice obsesie
memorează ce a fost ieri
şi îmi şterg fruntea cu cămaşa
chinuită de sudoare
scufundându-mă de prea multă singurătate în amintiri
doar atât cât să-mi sugerez
o imagine
primăvara cu florile zdrenţuite de culoare
întorc capul şi se întreabă în şoaptă
al cui e chipul ce priveşte şi intră pe ascuns
în inimi
nu ştiu cât de mult
ar conta dacă
ţi-aş spune
……………
că înlăuntrul ai şi început
o rugă pentru
mâine
| 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu