teodor dume: Asfixiere în trepte

Umbra s-a aşezat sub mine şi clipoceşte lichid
între bătăile inimii se înghesuie frica

uit din ce în ce mai mult
mi se tulbură sudoarea din rid

încerc să-mi construiesc un alt adăpost
unul nou în care 
îmi voi aşeza lucrurile rând
până când cineva îmi 
va înapoia toate amintirile

poate aşa voi fi mai fericit...

în dărătul palmelor mele
se mai naşte o zi 
soarele se curbează
peste lucruri 

fiecare gest trece prin mine

îmi strâng imaginile
şi aştept...