BINE AŢI VENIT PE BLOGUL lui TEODOR DUME

Oare de ce se moare
fără ca timpul să-ți îngăduie
să te cunoști pe tine însuți?
(teodor dume)

08/05/2012

teodor dume> un fel de sărut viager


de la un timp trăiesc în visul
unui bărbat îndrăgostit
şi percutez printre gesturi
clipă de clipă
în timp ce
chipul din oglindă 
seamănă leit cu al tatălui meu
deşi nu l-am văzut niciodată iubind

mă prefac că nu ştiu nimic
trag aer în piept şi plec mai departe
la colţ o bunicuţă vinde seminţe 
şi mă salută din priviri
mă eliberez de cuvinte şi
cu acelaşi sentiment o invit
în inima mea

seamănă mult cu mama

nu ştiu cât îmi este de indiferent
sunt prizonierul unei iluzii care-mi
şuviţează viaţa într-un sărut uitat în amintiri


11/04/2012

teodor dume: semnele luminii


stau între VIAŢĂ şi MOARTE
şi nu sunt hotărât
pe cine să aleg
afară plouă mărunt
pământul înghite fiecare strop
cuibărindu-mă între gânduri aidoma
pruncului între braţele mamei
aştept imaginaţia să-mi dea forma
prin care să ies ca o prezenţă

înainte de toate vreau să fiu
sămânţa ce-mi poartă zvâcnirea
în propriul pământ

când eşti sămânţă
te descompui în primăvară şi
devii spaţiu
dăruind tuturor semnele luminii

22/03/2012

teodor dume: Cerşetor de cuvinte


Fără resentimente
am să - mi fac un obicei
din a cerşi cuvinte nerostite
e doar o ameninţare
şi n-o să lipsesc din nimeni
să nu mă alungaţi
sau să o luaţi ca pe o trădare

ieri am fost trist
şi de neînţeles
pur şi simplu
azi
o să plâng îndeajuns
şi mâine
încetez să mai fiu
oricum nu contează
merg sau nu mai departe
la vamă
plătesc din obişnuinţă
indiferent câte imagini
duc în mine
sunt loial
şi prost de bun
nu-mi permit
şi nu mi-am permis niciodată
să ocolesc vama
aş fenta trecerea din mine 
azi
sunt trist
bolnav de trist
cuvintele au fost puţine
şi nu pot finaliza
rugăciunea începută
dar fie
o să adorm peste umbră
în aşteptarea zilei de mâine

mă duc...





http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cersetor-de-cuvinte?

cerşetor de cuvinte