identitate la indigo, de teodor dume

de acolo de unde se termină punctul
îmi începe umbra
de partea cealaltă e
doar respiraţia care se
precipită
între feţele oglinzii
pentru a-mi arăta
cine sunt

ceva mai departe
timpul
se ia la ceartă cu Dumnezeu
nu-mi pasaă
între noi
e o mare de culori
care îmi acoeră umbra