BINE AŢI VENIT PE BLOGUL lui TEODOR DUME

Oare de ce se moare
fără ca timpul să-ți îngăduie
să te cunoști pe tine însuți?
(teodor dume)

09/02/2013

teodor dume: inima e un fluviu cu peşte pirania ( sau burlacul de la ap.13)



suferă de o frumuseţe inconştientă
este punctul lui forte alături 
de alte câteva calităţi incontestabile
ochi verzi nas alungit breton şuviţat
în blond şi multe alte picanterii
pe care şi le etalează
o dată pe an
de ziua lui
îşi înlocuieşte orgasmul cu
ideea de păcat
sexul e o noţiune abstractă pentru el
o clepsidră prin care trec anii

arată ca o aşchie
un Isus frustrat
răspunde la salut prin
înclinarea capului
face colecţie de abţibilduri
cu fotbalişti şi le pune în
rama oglinzii din camera mică
alături de fotografia anei
(o fată uscăţivă care s-a dus la cer
înainte de vreme)

inima e un fluviu cu peşte pirania
îmi spune cuceritor

învaţă din tristeţi iubeşte absent 
şterge cu şerveţelul orice urmă de atingere
şi calcă pe durere ca moartea pe lut
uneori îşi îngroapă obrazul între palme
şi prin jumătăţi de cuvinte 
îl cheamă pe Dumnezeu
şi-l roagă să-i arate calea 
spre moarte
vorbeşte tremurat şi 
rupe din tăcere
puţin câte puţin
din când în când
mă întreabă despre ana
şi frumuseţea ei

dar astăzi a plâns

nimeni nu are dreptul 
să întrebe
de ce

Niciun comentariu: