plouă neînțeles
cuvintele scrise pe umerii tăi
într-o primăvară despletindu-se ca mercurul
însemnul
urma
gustul amar al poeziei
dezbrăcată ca tulpina de bambus ziua
de mâine
colina înaltă sprijinită de valuri
se prelinge-n ocean ca o limbă aprinsă
timpul la fel fumului de țigară
tu cobori ca tristețea din noaptea cuprinsă
între pleoape
pe un fir lipicios de paing lumina
se îneacă în rouă
fericirea ca pâinea prea coaptă
ca mâinile împietrite unele din altele dese(m)nate
te uită
în semnele bucuriilor cresc umbre despicate
alergi printre fante
alb-negru-alb-negru-alb-negru
șerpi se preling din lumina ochilor
în clipa iubirii veninul
nu nu mai știu rugăciunea
îmi amintesc silabe cuvinte frânturi
sufletul tău ca o pasăre prăpădindu-se-n
aerul de cerneală
o vitrină prin care plouă neînțeles
cu tot cerul.
gustul amar al poeziei
dezbrăcată ca tulpina de bambus ziua
de mâine
colina înaltă sprijinită de valuri
se prelinge-n ocean ca o limbă aprinsă
timpul la fel fumului de țigară
tu cobori ca tristețea din noaptea cuprinsă
între pleoape
pe un fir lipicios de paing lumina
se îneacă în rouă
fericirea ca pâinea prea coaptă
ca mâinile împietrite unele din altele dese(m)nate
te uită
în semnele bucuriilor cresc umbre despicate
alergi printre fante
alb-negru-alb-negru-alb-negru
șerpi se preling din lumina ochilor
în clipa iubirii veninul
nu nu mai știu rugăciunea
îmi amintesc silabe cuvinte frânturi
sufletul tău ca o pasăre prăpădindu-se-n
aerul de cerneală
o vitrină prin care plouă neînțeles
cu tot cerul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu