BINE AŢI VENIT PE BLOGUL lui TEODOR DUME

Oare de ce se moare
fără ca timpul să-ți îngăduie
să te cunoști pe tine însuți?
(teodor dume)

12/01/2013

teodor dume, cuvânt la volumul Moartea, un fluture alb, autor Teodor Dume

Amintiţi-vă e o părticică din mine aici, prieteni dragi!

Cartea "Moartea, un fluture alb" e o părticică din mine  din trăirile de o clipă în  trecerea poate mult prea grăbită prin această viaţă. Toate acestea vi-le dăruiesc pentru că în fiecare firimitură dizolvată între coperţile cărţii vă regăsiţi şi voi. Şi toate acestea pentru că vă iubesc. Între coperţile cărţii poate fi ascuns egalul poeziei mari, cum spunea Gheorghe Grigurcu în prefaţa volumului meu Adevărul din cuvinte, sau poate nu veţi găsi nimic bun care să se poată numi poezie. Poate veţi găsi nisip şi zgură, dar mai presus de toate fiţi siguri că veţi găsi multă iubire, mult suflet, multă durere, multă singurătate. Veţi găsi sentimente neîmplinite, dureri necicatrizate şi la urmă de tot, după îndelungi aşteptări, veţi găsi firimituri din ceea ce aţi fost şi sigur  veţi fi.
În această ladă de zestre a sufletului fiecare veţi găsi ceea ce doriţi să găsiţi. Mi-am deschis sufletul spre voi cei din lumea de aici şi vă rog să pătrundeţi în sufletul meu dar şi în cuvânt.
Prin cuvânt, rostuirea frumuseţii lui, omul se apropie unul de celălalt căutând dimensiunea sufletului. Acea dimensiune se traduce prin accesul direct în lumea noastră interioară şi în reralitatea de dincolo, dacă ea există...
Folosind puterea Cuvântului ca un sacrificiu pentru "viaţa" de dincolo a poetului sfios îmi adun gândurile pentru a mulţumi acelora care au făcut posibil strângerea în mănunchi a simţămintelor mele de la adolescentul confuz şi timid pănă  la momentul în care m-am împrietenit cu Viaţa, cu sentimentul, cu iubirea dar şi cu Moartea, cu frica, singurătatea şi cu anotimpul prin care vom trece fiecare într-o bună zi în care copiii noştri vor vărui gardurile, cireşul sau nucul din grădina din curtea copilăriei, apoi vor întoarce oglinzile privindu-ne ca pe o amintire...
Mulţumesc lui Gheorghe Grigurcu ( criticul numărul unu al poeziei din Romania, cum spune Alex. Ştefănescu), omul care mi-a confirmat existenţa în lumea cuvintelor încă de la 22 de ani prefaţându-mi, mai apoi,  cărţile: Adevărul din cuvinte şi Strigăt din copilărie. Mulţumesc prietenului nostru comun Al. Silaghi, epigramist, fost redactor şef la revista Familia şi la ziarul Crişana, care m-a "lipit" sufleteşte de marele Grigurcu devenindu-mi părinte de suflet. Retrăiesc şi acum momentul în care i-am dăruit lui Gheorghe Grigurcu, la cererea insistentă a domniei sale în Astoria din Oradea, primul meu autograf pe revista "Ţara visurilor noastre" în care aveam rezervate trei pagini de revistă pentru primele mele scrieri confirmate de către   prof. Anastasie Ţîrulescu, redactorul şef. 
Mulţumesc şi acelora care mereu au stat alături de mine; Stelian Vasilescu, Viorel Horj, Alexandru Andriţoiu,  Teodor Crişan, Florica Albu Berinde, Crăciun Parasca, Mioara Băluţă, Andrada Matei, Cristina Ştefan, Dana Ştefan, (Germania), Călin Sămărghitan, Ioan Barb, Liviu Ofileanu, Atila Racz (Dublin), Veronica Pavel Lerner (Canada), prof. George Paşa, Ionuţ Caragea, Relu Coţofana, Liviu Ioan Mureşan, Ottilia Ardeleanu, Nicolae Popa (R. Moldova), Nadia Padure (R. Moldova), Eugenia Reitter, soţiei mele Fabiola, fetiţei mele Teodora şi tuturor prietenilor mei, mulţi la număr, pe care îi rog să mă ierte pentru că nu le-am rostit numele, dar îi asigur că-i păstrez în suflet ca pe cel mai de preţ dar.

mulţumesc, dragi prieteni!
mereu al vostr,
teodor dume,


09/01/2013

teodor dume, TEXTELE ANULUI 2012, CONFLUENŢE LIRICE


Textele anului 2012:

Teodor Dume / la capăt de drum o promisiune

Leonard Ancuța/ Poem pentru ea

Ioan Barb/ simfonia malign

Mioara Băluță/viciu de fabricație

Crina Albu/perspectivă (duel)

Melania Briciu/ Patologii insuportabile

Dan Petruț Camui/lumina lunii

Relu Coțofană/ Vieți paralele

Ion Popescu Bradoschi/ Mi se spune că sunt poet

Ottilia Ardeleanu/ se vedea hăul din înaltul sufletului

Alex Gheție/mărturii din livada cu meri

Violeta Deminescu/confesiune cu intermediar future

Costin Tănăsescu/ Singurătatea ca-n basme
Nadia Pădure/Alte râuri

Boris Mehr/Finis

Tudor Gheorghe Calotescu/între poarta sărutului și masa tăcerii

Anne Marie Bejliu/ Mâini de bătrân
Veronica Pavel Lerner/ des vagues en pierre-valuri de piatră

Maricica Frumosu/Îmbătrânesc pe malul unui poem

Ileana Popescu Bâldea/locuiesc în mine cu o sută de poeți

Adrian Munteanu/eu fluture alunec
Ioan Grigoraș/Îți scriu din viitor

Paul Rotaru/Răcnet

Violetta Petre/Sinaspe întrerupte

Maria Cecilia Nicu/ Poet

Bianca Dan/Vintage glory
Iuri Iulian Lorincz/ Piatra

Cristina Monica Moldoveanu/Amnezie în wiriless
Llelu Nicolae Sârbu/Mirare

Djamal Mahmoud/ păstorul de stânci

Ana Sofian/ O pasăre și-un cântec...

Ana Ardeleanu/nodul vârstelor

Adrian Grauenfels/ Canon de stânga

Romita Malina Constantin/Comparații

Nuța Istrate Gangan/Scrisoare
Adrian Paparuz/epi....taf
Aura Istrate/Vremea lupilor
Corina Papouis/ Și iată cum
Florentina Cristina Stănciulescu/Cu ultima toamnă
Loredana A.Știrbu/O lume de cristal
Mika/Chip ascuns
George Ioniță/ să te uiți...
Mihaela Georgia Ancuța/Repaos de anotimp
Dana Ștefan/Semnul de lemn
Pavel Sava/Vara
Alina Florica Stasiuc/ghetuțe de lac
Iolanda Finchelstein/mi-e lene
L.I.Muresan/La moartea lui Doinaș


07/01/2013

teodor dume, vă recomand: un fulg de gând spre Dumnezeu, (autor Gina Zaharia)


Un fulg de gând spre Dumnezeu

Bătrân ocnaş, nu-ţi mai ajunge sarea?
Galerele sunt goale, lanţurile grele?
Îţi plânge sufletul şi aşteptarea
Şi parc-atârnă timpul în ulcele.

Ce lupte-ai dus în viaţa dintre veacuri?
Cu braţele-ai plimbat sirene-n mări?
Prin tot pustiul nostru nu trec leacuri,
Tămăduieşte-te cu restul de comori!

Bătrân ocnaş, te văd pe digul serii
Trecând agale, lâng-un zmeu de piatră,
Pe umeri porţi mantaua înserării;
Ţi-am dăruit-o-n zbor spre niciodată.

E grea şi zdrenţuită pe la coate,
Ţi-e frig, ţi-e foame, cât mai ai de tras?
Păcatele ascunse în tribut sunt toate
Sau ai restanţă, prea bătrân ocnaş?

Ţi-aş petici cu umbre haina roasă,
Ţi-aş arunca un lanţ din trupul tău,
Îţi este teamă, hrana prea geroasă
Va fi un fulg de gând spre Dumnezeu?

De ce-ai lăsat să fugă toţi piraţii
Cu marea-n saci de smoală, marea ta,
Când au furat-o, au strigat cu toţii
Că tu eşti hoţ şi pui de haimana.

Zadarnic ai găsit-o plânsă toată,
Zăcea cu pietrele de gâtul morii,
Se răsucea în munţi de dor uitată
Şi tot cânta romanţa înserării.

Ocnaş bătrân, e-un pat de fân la vale,
Cândva era-nflorit pe răsărit,
Opreşte-te din împletita-ţi cale,
Şi culcă-te pe valul infinit.

06/01/2013

ADMINISTRAŢIA CONFLUEN'ŢE LIRICE, DIRECTOR EXECUTIV Teodor DUME


ADMINISTRAŢIA: ECHIPA CONFLUENŢE LIRICE

ADMINISTRATORI:

ADMINISTRATORI:
1.  Coţofana Relu (creatorul reţelei)
2. Teodor Dume, director executiv
3. Nadia Padure, administrator principal
4. Violeta Deminescu, administrator 
5. Ottilia Ardeleanu, administrator
6. Anne Marie Bejliu, administrator
7. Veronica Pavel Lerner, administrator onorific

VIP:

DESIGNER 

Dana Stefan

EDITORI:

1. Loredana A. Ştirbu
2. Maricica Frumosu
3. Ion Popescu Bradoschi
4. Ileana Popescu Baldea

MODERATORI:

1. Crina Albu
3. Melania Briciu, moderator Arte vizuale
4.Dan Bianca, 


03/01/2013

teodor dume, vă recomand: privirea dintr-un copil (autor atila racz)


privirea dintr-un copil

o singură înălţare şi atâtea căderi
când în trup argintiu timpul se răsuceşte
un strigăt despicat în ecou

arunc piatra peste umăr

cât de mult îmi doresc un şotron
zgâriat sub umbrarul de ulmi

ca un copil desenez un chenar
sar prin ferestre pătrate
pe un picior
mă clatin
hop
sar în gol
de pe tălpi pe genunchi
în cerul prelins printre nori

cu o femei ieşind dintr-o copilă mă joc
cum apele petrecute prin gura unui somon
un vânt purpuriu îi şterge profilul cărnos
părul de smoală alunecat printre arţari noduroşi

în umbre roşcate îi cuprind torsul duios
între genunchi ea strânge piatra de mică prin care
copilul din mine s-a stors

pe străzi întoarse oameni întorsi din rătăciri

mă aplec
paşi se înghesuie pe lespezi de frig

beau absint
cu cei înecaţi în priviri

ai
într-o singură înălţare atâtea striviri