BINE AŢI VENIT PE BLOGUL lui TEODOR DUME

Oare de ce se moare
fără ca timpul să-ți îngăduie
să te cunoști pe tine însuți?
(teodor dume)

16/12/2012

PRIETENI, DE SĂRBĂTORI FIŢI MAI BUNI!

PRIETENI, DE SĂRBĂTORI FIŢI MAI BUNI!

Prieteni dragi ! 

ROMICĂ s-a dus la cer.

Nu, nu apucase să se bucure de eventualul gest pe care unii dintre voi l-ar fi făcut (sau nu) chiar acum de sărbători. Prin mine, în urmă cu câteva săptămâni el vă cerea ajutorul printr-un gest simplu şi umanitar. El vă priveşte acum de sus şi aşteaptă ca atunci când vă gândiţi la copiii voştri să vă gândiţi şi la cei duşi la cer. Pentru ei să aprindeţi o lumânare atunci când în genunchi vă rugaţi pentru sănătatea copiilor, părinţilor şi apropiaţilor voştri.

Suntem în perioada în care Dumnezeu ne îndeamnă să fim mult mai buni şi iertători, să dăruim din puţinul nostru celor suferinzi. Din lacrima lui Dumnezeu coboară iubirea, fericirea, bunăstarea dar şi durerea.
Pentru a fi alături de cei suferinzi care luptă pentru viaţa copilului de azi şi adolescentului de mâine e nevoie de un gest, un gest pe care Dumnezeu îl va răsplăti, alături fiind de noi şi copiii noştri. De un astfel de gest are nevoie Delia , un copil de numai 4 ani, (şi mulţi alţii) care încearcă
să trăiască prin noi şi prin mila celui de sus. De gestul nostru a avut nevoie şi Romică dar , având în vedere criza din buzunarele fiecăruia, n-a apucat să se bucure de ajutorul nostru. (şi poate că nici alţii dacă nu consimţim să ne ajutăm aproapele). Delia are nevoie de o sumă considerabilă (40.000 euro)care nu poate fi strânsă decât cu ajutorul nostru. Anul nou va începe cu o speranţă în situaţia în care gestul nostru umanitar va ajunge la ea prin sumele, în lei, pe care le vom depune în contul RO12INGB0000999902648989, filiala Oradea, titular Dume Teodor.
Haideţi să ne amintim de cei în suferinţă măcar acum de Sfintele sărbători de iarnă când fiecare dintre noi caută să fie mai buni şi mai aproape de Dumnezeu prin ceea ce dăruim, iubim şi înţelegem a ne ajuta aproapele. Haideţi să ne amintim de copilăria noastră şi de zâmbetul copiilor noştri.
Dăruind din inimă, zâmbetul nostru şi al copiilor noştri va înmuguri pe feţele triste ale altor copii.
Eu fac primul pas, alăturaţi-vă mie şi împreună vom reda acestor copii speranţa, încrederea şi zâmbetul fără de care nu am putea fi oameni.

Romică vă priveşte din cer. Nu-l dezamăgiţi!
Delia, deşi tristă, vă face cu mâna

mulţumiri de suflet tuturor acelora care vor răspunde acestui gest umanitar

15/12/2012

teodor dume, vă recomand: în altă viaţă am fost un râu (IONUŢ CARAGEA)


În altă viaţă am fost un râu

Ionut Caragea 


în altă viaţă am fost un râu
iubita mea era o salcie
cu dragostea despletită
câteodată frunzele ei 
îmi acopereau trupul
câteodată se închidea în sine şi plângea 
adesea o mângâiam unduitor

într-o zi iubita mea a plecat
în căruţa unui lemnar
în locul ei
pe un ciot
se odihnea adesea
o codobatură

eram furios şi pentru o vreme
n-am mai privit malurile
până când o femeie necunoscută
privind prin mine pietrele 
a vrut să afle rostul pământului
şi s-a lăsat să cadă
ca o pană de codobatură
ca o frunză de salcie

a plutit o vreme
cât m-au ţinut braţele
apoi am sărutat-o
şi a rămas în voia mării

deseori iubita mea cântă
la miez de noapte
vrăjeşte pescarii

iar eu întind degetele
prin siajul bărcilor

teodor dume, anunţ apariţia unei antologii ÎNSEMNELE UNEI TĂCERI, sub îngrijirea CASA GÂNDULUI


Mioara Baluta a comentat despre fotografie sa.




  • Casa gândului - Cleopatra vă prezintă antologia de poezie ”Însemnele unei tăceri”





































    ”imaginează-ți
     că mergi printr-un un oraș
     un oraș în care acum
    nu se mai vinde și nu se mai cumpără nimic
    un oraș în care cerul se oglindeşte
    în chipuri și nopți de insomnii desfăcute fâșii.
    mergi încet
    nu te grăbi
    respiră adânc
    aici pentru nimeni nu e târziu
    aici toate cuvintele sunt vii
    sunt oameni
    iar oamenii aceştia ca niște melci
    își cară printre rânduri sufletul
    câteodată de câteva ori mai mic,
    câteodată de câteva ori mai mare...”

    mioara băluţă - 2012





    Un buchet de sensibilităţi
    (prefată - fragmente)

        
               Încă de la început am constatat că cei 23 de autori, care s-au angajat la acest proiect, formează un grup foarte eterogen, atât în ce priveşte vârsta, cât şi cu referire la experienţa cultural-poetică. Din datele pe care le am la îndemână am aflat că scala ofertelor urcă de la nivelul de „debutant” până la piedestalul unor „autori consacraţi” prin multe volume personale. Se subînţelege că şi stilurile, în măsura în care sunt deja conturate, sunt diferite. Această diversitate nu trebuie să descurajeze pe nimeni însă. Ea este firească şi chiar benefică pentru încărcătura estetică şi axiologică a volumului. {...} se poate înainta cu succes de la diversitate către unitate, întrucât domină stilul creaţiei poetice fără rimă. Iar muzicalitatea versurilor – atâta câtă este – este procurată prin plăcute potriviri de limbaj.
                Armonios şi bine strunit este şi ritmul versificaţiei. Cutez să cred chiar că cei mai mulţi dintre autorii volumului au conştiinţa responsabilităţii actului de creaţie. Iar unii au şi asumat, ori măcar au intuit, importanţa gândului formulat de Lucian Blaga privind actul de creaţie, ca salt metafizic al omului din natură în cultură. Un salt strict necesar pentru ca omul să-şi dobândească propria condiţie, situată pe „bulevardul” străjuit, pe o parte, de condiţia „fiarei” şi flancat, pe cealaltă parte, de condiţia „îngerului”. Pe acest „bulevard”, fiecare dintre cei 23 de cioplitori în „cariera” poeziei îşi urmează pista proprie, de cele mai multe ori gândindu-se cu sfiiciune la Nichita Stănescu, la Bacovia, la Blaga, ori chiar la Eminescu. Recunosc în proiectul lor multă decenţă şi sinceră modestie. Deloc întâmplător, aceşti oameni inimoşi şi-au intitulat volumul „Însemnele unei tăceri”.
                Aşadar, volumul „Însemnele unei tăceri” şi-a primit botezul, întrucât are deja un cititor satisfăcut. Atât de mulţumit încât cutează să îl asemuiască, fără reţineri, cu un „buchet de sensibilităţi”. Un „buchet” pe care îl recomandă, cu dragoste, viitorilor cititori de poezie şi tuturor iubitorilor de sensibilitate şi de frumuseţe."



    6 decembrie 2012
     Ştefan MUNTEANU

    Profesor universitar doctor la Universitatea „George Bacovia”, Bacău;  
    Membru al Asociației Culturale ”Octavian Voicu”, Bacău



     



    autori 

    ~ adrian erbiceanu
    ana sofian 
    boris marian mehr
    cristina monica moldoveanu
    costel zăgan
    george ioniță
    gina zaharia
    ioan grigoraș
    ion vanghele
    irina lucia mihalca
    liviu ion dragoș
    marcel vișa
    marius lăzărescu
    mihaela meravei
    mioara băluță
    mirela toniță crăciun
    nuța istrate gangan
    ovidiu cristian dinică
    radu mușat
    romița mălina constantin
    ștefan ciobanu
    teodor dume
    viorica mocanu ~


    Un proiect realizat sub egida:
    ~ Casa gândului – Cleopatra ~


    Coordonatori și tehnoredactare:
    Mioara Băluță şi Andrada Matei

    Consultanți:
    Mirela Toniță Crăciun şi Liviu Ion Dragoș
    Coperta: Mioara Băluță

    ~ Mulțumiri
    celor care ne-au susținut
    dar și celor care s-au neliniștit
    apoi,
     zâmbind,
    ne-au rămas alături ~





    Îmi place ·  ·  · acum 19 ore ·