BINE AŢI VENIT PE BLOGUL lui TEODOR DUME

Oare de ce se moare
fără ca timpul să-ți îngăduie
să te cunoști pe tine însuți?
(teodor dume)

20/01/2014

Teodor Dume, vă recomand o carte a bunului meu prieten, Viorel BOLDIŞ,MORARUL ZEILOR


Viorel Boldis a distribuit fotografia lui.
Molcom se-nserează

Molcom se-nserează. Berzele s-au întors.
Viorile tărâmurilor mele vibrează duios
din goarnele lor de alamă. În seara asta
mergem toți la bal, bag samă. Prin împrejurimi
suspinele-nfioară aerul rece de seară.
Latră un câine sus pe deal, pe lângă sat,
să-i țină de urât acestei nopți de neuitat.
În casă mireazmă de gutui și busuioc.
Bat berzele din aripi și din cioc.
Roua s-a coborât din cer, din temelii,
tăindu-ne la toți răsuflarea felii, felii. În aer
se ridică miros de gunoi proaspăt și de țară.
Noaptea se descoasă iară în timp ce ies
pe ulița băltoasă. Luna s-a cățărat
pe stâlpul de curent, tăind căi de lumină
în noaptea ce-a sosit. Din ordinul primarului
curentul s-a oprit! Unul câte unul ies băieții,
tovarăși de aventuri și bucurii… cât mai eram
de tineri și nebuni pentru acele vremuri
tulburi și pustii, uitați între ziduri de-nchisori
ridicate de tâmpiți și analfabeți conducători!
Dar ce ne pasă! Răcoarea și viorile deznoadă
dinții și picioarele când noaptea stă să iasă,
descoperind misterele ancestrale adormite
de mii de ani în inimile noastre de țărani,
și-ncepem toți să dănțuim și să bem vin,
ca să uitam de toate și de dor...
Suspină în întuneric viorile cu goarnă din Bihor!

Viorel Boldis (Morarul zeilor - Poezii din strainatate Rediviva Edizioni Milano 2013)
Nu-mi mai place ·  ·  · acum 4 ore · 

Niciun comentariu: