asile dans une blessure
mêmes signaux mêmes distances
entre nos âmes c’est nuit
beaucoup de nuit
quelqu’un gratte une larme
dans le tiroir
des lignes inachevées
et un crayon
j’essaye décoder ma douleur
un souvenir respire entre deux silences
toute histoire commence avec
il était une fois…
je sais
une araignée
est accroché sur la bordure de la nuit
et bientôt l’horizon rentrera
dans un autre temps
azil într-o cicatrice
aceleaşi semne aceleaşi distanţe
între sufletele noastre e noapte
multă noapte
cineva scrijeleşte o lacrimă
într-un sertar
câteva rânduri neterminate
şi un pix
încerc să-mi decodez durerea
între două linişti respiră o amintire
orice poveste începe cu
a fost odată...
ştiu
pe margine de noapte stă agăţat
un păianjen
curând depărtarea va intra
într-un alt anotimp
Un comentariu:
VERONICA,
MI-AI FĂCUT O DEOSEBITĂ SURPRIZĂ PREIN TRADUCEREA TEXTULUI MEU.
NICI NU ŞTIU CUM SĂ-ŢI MULŢUMESC, DAR SĂ ŞTII CĂ ÎN INIMA ŞI SUFLETUL MEU ŢI-AM REZERVAT O CĂMĂRUŢĂ ÎN CARE VEI LOCUI VEŞNIC.
MULŢUMIRI DE SUFLET,
teodor dume,
Oradea, 02 dec. 2013
Trimiteți un comentariu