unul din altul
din nefericire încă mă zbat să-ți ating respirația
cum zborul unui erete în năvodul închis
aburul mohorât al zilelor te îmbrățișează
îmi este
ciudă
o ciudă amară cum nicotina
strigătul atinge dinții ecoul sfâșie cerul
din nefericire încă mă zbat
toamna te umple darnic
chipul tău îmblânzește chiar și
obiectele ostile
te privesc
în tinerețea ta se așează o femeie ofilindu-se
obișnuința devine ridul larg împrospătat
de ochiul în care norii se prăbușesc
nu-mi spune că plouă chiar dacă nu mai poți
chiar dacă tot trupul începe să-ți curgă
hai să nu mai știm nimic
din nefericire ieșim împreună
hei
nu mă uita spânzurat de gleznele tale
calcă în mine cu toată talpa
apasă-te
intră
lasă-ți pantofii ciorapii mănușile lângă prag
goi încăpem atât de neîndoielnic unul
în altul
îmi este
ciudă
o ciudă amară cum nicotina
strigătul atinge dinții ecoul sfâșie cerul
din nefericire încă mă zbat
toamna te umple darnic
chipul tău îmblânzește chiar și
obiectele ostile
te privesc
în tinerețea ta se așează o femeie ofilindu-se
obișnuința devine ridul larg împrospătat
de ochiul în care norii se prăbușesc
nu-mi spune că plouă chiar dacă nu mai poți
chiar dacă tot trupul începe să-ți curgă
hai să nu mai știm nimic
din nefericire ieșim împreună
hei
nu mă uita spânzurat de gleznele tale
calcă în mine cu toată talpa
apasă-te
intră
lasă-ți pantofii ciorapii mănușile lângă prag
goi încăpem atât de neîndoielnic unul
în altul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu