BINE AŢI VENIT PE BLOGUL lui TEODOR DUME


(cel ce ocoleşte suferinţa moare încet

pentru că nimeni şi nimic nu poate

înlocui atingerea < teodor dume>)

joi, 27 septembrie 2012

teodor dume, vă recomand: Poezia e atunci când (Adrian Suciu)


Poezia e atunci cînd e

Poezia e atunci cînd desenezi o pisică pe pieptul gol al femeii.
Poezia e ca şi cînd te-ai duce la un botez
ca să te îmbeţi de sufletul mortului. Tăcerea domneşte asupra
stîlpilor lumii: atunci e poezia. N-avem amintiri mai vechi
decît ea şi ne purtăm singuri de grijă!

Poezia e atunci cînd oamenii se despart
după ce-au mers împreună o vreme şi îşi spun:
Hai, pa! Poezia e ca şi cînd ai juca pituluş de unul singur
şi nu te-ai găsi niciodată.

Poezia e atunci cînd sapi singur albia unui rîu şi apele răbdătoare,
în spatele tău, te roagă cu lacrimi în ochi: Nu te opri! Din urmă,
ploaia macină, macină!

E atunci cînd afli că toţi oamenii ar trebui să moară dezbrăcaţi.
E atunci cînd eşti fericit ca un surdo-mut care vorbeşte
prin semne cu Dumnezeu şi îl întreabă dacă are
fantezii neîmplinite.

Poezia e atunci cînd e.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu