cred că ceaiul chinezesc nu te-a lăsat să dormi
eu nu te-am mai luat în braţe
nu ţi-am mai spus te iubesc
noaptea s-a lăsat brutal peste oraş
ca un clopot de biserică suspectă
cerul nu mai părea susţinut de nicio fereastră
între sus şi jos întunericul dansa pe căluţi de lumină
chiar ţi-am spus despre galopul nopţii ăleia mai ştii
te-ai făcut ghem sub pătură ai plâns
sfârşitul a început să pâlpâie
între cer şi pământ
te-am rugat să laşi lumina aprinsă
ştii cât urăsc nopţile pe care nu le simt venind
ai spus
"obişnuieşte-te"
ai plâns
dar noaptea s-a luminat brusc
pentru o clipă te-am zărit ile te-am întrebat
dacă te gândeşti la el dacă te simţi vinovată
ai strâns pleoapele am simţit
tropotul umed al durerii pe obrajii tăi
te părăsesc alex ai ţipat
iubirea noastră nu se vede prin bezna asta
bâjbâi mă târăsc şerpuiesc
nicio sclipire
la dracu alex
iartă-mă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu