Am trecut pe marginea drumului
de fiecare dată altfel
îmi priveam neputinţa
ca pe orice obiect pierdut
ori azvîrlit fără trebuinţă
m-am întors îndărăt
pe acelaşi drum
precum
păsările vara dar
n-am înţeles niciodată
de ce...
fiecare clipă se aduna în mine
ca o iluzie
când eram mic îmi plăcea
să mă cred mare şi
frumuseţea creştea
odată cu mine
îl copiam pe tata şi
alergam prin el
de la un capăt la altul
până o dată când
am crescut cu adevărat
şi de atunci mi-au rămas
gândurile şi toate lucrurile
neterminate de el
şi poate prea puţin din mine
în fiecare zi aceleaşi lucruri
aceleaşi dimineţi acelaşi miros de piele
şi aceleaşi dorinţi...
şi totuşi sunt fericit
mâine îmi voi imagina un alt drum
şi voi porni în acelaşi sens
în care s-a dus şi tata...
7 comentarii:
Liviu-ioan Muresan
16 octombrie 2009, 22:13
bine stăpînită, exprimare sigură, limbaj calm şi convingător. Trecerea pare mai uşoară atunci cînd ne raportăm la cei ce ne-au precedat. 8P.
LIM.
intotdeauna ii imitam pe cei dragi;
16 octombrie 2009, 22:23
fetele pe mame, baietii pe tati. Un poem care mi-a placut.
"mâine îmi voi imagina un alt drum
şi voi porni în acelaşi sens
în care s-a dus şi tata..."
STEA
De ce? Atila Racz
17 octombrie 2009, 05:38
sa trecem usor peste poezia venita din si cu sufletul?
"da... de fiecare dată altfel
îmi priveam neputinţa
n-am înţeles niciodată
de ce???
fiecare clipă se aduna în mine
ca o iluzie
când eram mic îmi plăcea
să mă cred mare şi
frumuseţea creştea
odată cu mine
îl copiam pe tata şi
alergam prin el
de la un capăt la altul
până o dată când
am crescut cu adevărat
şi de atunci mi-au rămas
gândurile şi toate lucrurile
neterminate de el
şi poate prea puţin din mine
în fiecare zi aceleaşi lucruri
aceleaşi dimineţi acelaşi miros de piele
şi aceleaşi dorinţi...
şi totuşi sunt fericit
mâine îmi voi imagina un alt drum
şi voi porni în acelaşi sens
în care s-a dus şi tata...
Teo,
17 octombrie 2009, 13:40
linistea pe care mi-a dat-o poezia ta, m-a facut sa simt din nou acele profunde sentimente pt. dragii nostri. Felicitari!
Poemul acesta nu se comenteaza, decat in suflet.
Punctez.
Cu stima, Iuri.
oferta limitata: fericirea în rate!
[16.Oct.09 16:28]
neputinţa, iluzie,....."aceleaşi dimineţi acelaşi miros de piele
şi aceleaşi dorinţi..."
fericirea în rate, fara dobanzi, fara avans....
foarte frumos, cu sinceritate,DIANA
Teodor Dume
[16.Oct.09 18:49]
felul de-a fi tu însuţi
moştenirea de sine
poveste despre viaţă
multe alte aspecte ce mă surprind
şi nu în ultimul rând un final deosebit:
" mâine îmi voi imagina un alt drum
şi voi porni în acelaşi sens
în care s-a dus şi tata... "
Felicitări!
O poezie pe care o trăieşti. De aceea şi comentariile de apreciere. O bună descriere a vieţii şi sentimentelor.
Trimiteți un comentariu