pe stradă la muncă sau acasă sub duş
peste tot acolo unde mizeria se
ascunde în golurile din viaţă
mă urmăreşte o amorţeală
e ca un fel de frig continuu
pişcă nu doare
şi nici nu-mi pasă
în fiecare zi
înăuntrul meu se ghemuieşte
o şansă
îmi împachetez senzaţia şi
plec departe de locul
în care oamenii se bifurcă...
oriunde
pentru că nu ştiu cum altfel
să-mi schimb înfăţişarea
mereu aceeaşi
7 comentarii:
= Bărbătesc-melancolic, fără floricele. Chiar există.
Iolanda Bob
[07.May.09 12:27]
Eu m-am pisicit azi, însă cred că vorbim despre aceeași stare :)
Tonul poeziei dezvăluie o sinceritate dezarmantă.
Oare o să reușim să ne schimbăm înfățișarea cu poeme?
+ poezie
dan herciu
[07.May.09 14:25]
Un text bun, care suferă un pic în prima strofă , un pic prea explicită (ex. repetiţiile din primul vers ) dar „recuperează” în strofele 2 şi 3 , după părerea mea, foarte bune. „împachetarea unei senzaţii” îmi pare o exprimare foarte plastică şi de efect în economia textului, la fel şi „locul în care oamenii se bifurcă”. Simplu şi complicat în acelaşi timp textul respiră şi „te duce” subtil spre meditaţia din final.
Eu aş renunţa la prima strofă şi la ultimul vers, iar textul ar fi cam aşa :
„în fiecare zi
înăuntrul meu se ghemuieşte
o şansă
îmi împachetez senzaţia şi
plec departe de locul
în care oamenii se bifurcă
oriunde
pentru că nu ştiu cum altfel
să-mi schimb înfăţişarea
mereu aceeaşi”
felicitări!
= .
alexandru moga
[07.May.09 14:50]
o poema extraordinara care intr-adevar merita evidentiata inceputul e fabulos "pe stradă la muncă sau acasă sub duş" prin atingerea unei stari de mare libertate de renastere de reforma
apoi uitati ce frumos spune poetul "mă urmăreşte o amorţeală"
sau
cat de profund este aici: "pişcă nu doare şi nici nu-mi pasă"
dan a vazut aici o noua dimensiune a poeziei lui teodor gandirea lui poetica consistenta filosofica a intelesurilor si subintelesurilor metamorfozele de identitate
dincolo de timp
si iolanda a sesizat pe buna dreptate acest text extraordinar ce merita recomandat pentru o mai buna vizibilitate pe site
= Teodor bravo
Nache Mamier Angela
[07.May.09 14:58]
un poem miscator
simplitatea lui adauga un fior dramatic suplimentar,o gravitate grea de sensuri grave,tragice
poem cu "cartile pe fata" ,unde sufletul poetului se dezveleste într-un Adevar existential cu care nu se poate trisa
Poetul atinge o sfera general-umana larga si stie sa "resoarba "semnificatiile cotidianului "eroic" în lupta cu o existenta absurda
ceea ce camus numea "métro-boulot-dodo" o robotizare alienanta a indivizilor
eu nu îi gasesc nici un defect ,dar m-as opri dupa cuvântul "înfatisarea" si i-as da ca titlu :"si totusi sa exist"(sic)
= geneză
Danut Gradinaru
[07.May.09 16:23]
O geneză realistă
ce pune în mișcare
un ansamblu de idei pătrunzătoare;
aceeași mână fină de artist, Teodor Dume!
Felicitări și mult succes în continuare!
= respiraţie la tempo redus
Alberto M. Popesco
[07.May.09 19:28]
sunt câteva metafore nice în poem: golurile din viaţă, oamenii se bifurcă etc
poemul e simplu, dar nu simplist şi e genul de poem care se pliază pe orice vârstă, poate fi înţeles şi peste 200 de ani şi ăsta e un avantaj.
e un poem extrem de original,
autorul nu plagiază pe nimeni
şi mai mult decât atât, e un poem cu bun simţ, ceea ce e un lucru deosebit.
foarte amical
= îmi împachetez senzaţia şi plec...
Bot Eugen
[07.May.09 19:37]
Din fiecare strofă a acestui poem, am extras esenţa de poezie şi învăţătură ce se ascunde în el.Din prima strofă, am reţinut expresia
"mizeria se ascunde în golurile din viaţă"
Din strofa a doua - "în mine se ghemuieşte o şansă"
ultimele două mi-au plăcut în întregime.
O singură obiecţie aş avea, cu referire la "oamenii se bifurcă"- expresia mi se pare un pic forţată.Adică, am intuit ideea din acest vers, dar cred că se poate găsi un alt verb, care să exprime mai plastic şi mai precis ideea...
Oricum, am lecturat cu plăcere.
O seară frumoasă vă doresc şi numai gânduri bune.
Cu stimă şi prietenie,
Eugen Bot
Trimiteți un comentariu