poezie [ ]
Cred că într-o bună zi
voi uita geamul deschis
ca oamenii să poată
privi înăuntru
n-am nimic de ascuns
pe noptieră am doar cărţi
un bilet de la mama şi
un notess cu ultima
însemnare pe care
Dumnezeu o va citi
cu discreţie
dovadă că am trecut pe aici
celelalte lucruri nu-mi mai aparţin
însă sunt conştient că golul
dintre mine şi oameni
se rotunjeşte sub talpi
ca un ghem şi creşte
şi creşte şi creşte...
voi uita geamul deschis
ca oamenii să poată
privi înăuntru
n-am nimic de ascuns
pe noptieră am doar cărţi
un bilet de la mama şi
un notess cu ultima
însemnare pe care
Dumnezeu o va citi
cu discreţie
dovadă că am trecut pe aici
celelalte lucruri nu-mi mai aparţin
însă sunt conştient că golul
dintre mine şi oameni
se rotunjeşte sub talpi
ca un ghem şi creşte
şi creşte şi creşte...
4 comentarii:
Dumnezeu o va citi cu discreţie....
Virginia Popescu
[26.Jun.09 11:36]
Cu aceeaşi simplitate care-l caracterizează,
Teodor Dume ne vorbeşte în această poezie despre lucruri profund umane....
Întrebări care aşteaptă răspunsuri de la cei care citesc.
Poetul nu are nimic de ascuns. Ne lasă o fereastră deschisă să putem citi în sufletul lui...
Şi totuşi acest gol dintre el şi oameni,
"se rotunjeşte sub talpi
ca un ghem şi creşte
şi creşte şi creşte..."
Cu plăcerea lecturii....
= doar un semn
Adriana Lisandru
[26.Jun.09 11:56]
ca am trecut, am citit si mi-a placut ce am citit.
= Teodor, my friend,
Doru Emanuel Iconar
[26.Jun.09 12:32]
Semne peste semne ai semănat între tine şi noi, cititorii tăi fideli. Oare câţi dintre noi am descifrat cărarea corect deşi „nu ai nimic de ascuns”? Dar e evident, altfel nu lăsai geamul deschis.
Uite o poezie care ne vorbeşte atât de simplu, de firesc încât la comentarii îţi asumi simplitatea şi spui doar: mi-a plăcut, Teodor.
Doru Emanuel
+ steaua care intră prin fereastră deschisă
Tamara Zub
[26.Jun.09 17:20]
O poezie reuşită, îmi pare rău că am observat-o abia acum. O fereastră deschisă întotdeuna intrigă, stârneşte curiozitatea, invită să priveşti înăuntru. Subiect interesant, în plus, şi o realizare sprintenă, degajată, o construcţie nepretenţioasă dar care nu se clatină, ceva care durează, un fel de scriitură clasică din sceolul nostru. Propun să aruncaţi ultimele trei versuri, să se termine cu "un ghem şi creşte şi creşte şi creşte". Trimit cu plăcere o stea, mai ales pentru
voi uita geamul deschis
ca oamenii să poată
privi înăuntru
n-am nimic de ascuns
pe noptieră am doar cărţi
un bilet de la mama şi
un notess cu ultima
însemnare pe care
Dumnezeu o va citi
Multa poezie in continuare!!!
Trimiteți un comentariu