BINE AŢI VENIT PE BLOGUL lui TEODOR DUME

Oare de ce se moare
fără ca timpul să-ți îngăduie
să te cunoști pe tine însuți?
(teodor dume)

30/08/2009

TEODOR DUME: Moartea o iluzie sau capătul celălalt al vieţii...


poezie [ ]

Colecţia: texte filozofice


eu ştiu că viaţa şi moartea
sunt două realităţi între care oscilez

una se descompune (sfârşită)
în propria umbră
şi alta
mistuie aşteptarea
într-o lume în care
sângele dizolvă lumina...

şi nu-i totul pierdut

între mine şi ele există un drum

Planetă de poet, de Gheorghe Grigurcu


personale [ ]
(prefaţă la volumul, Strigăt din copilărie)

de Teodor Dume [Dumov ]

2009-08-28 | |



Pe poetul Teodor Dume nu mi-l pot imagina decât pe fundalul oraşului său, care timp de aproape trei decenii a fost şi al meu, Oradea. Oraş subtil şi cochet, neîndoios, cu o tradiţie barocă filtrată printr-un secession melancolic, fumuriu, dar şi cu o prospeţime indicibilă a văzduhului său, cu o adolescenţă perpetuă a uşoarelor adieri ale acestuia, încărcat de miresmele aspre ale şesului şi de cele mai conciliante, blajine, ale dealurilor între care se află.
Iluzie, s-ar putea replica, ficţiune! Desigur, dar numai până la un punct. Căci orice loc se întreţese cu fibra sensibilă a celui ce s-a legat de el prin naştere, ori prin îndelungă vieţuire, mai exact spus cu fibra unei anume vârste a persoanei. Copilăria, frageda tinereţe dizolvate în aerul orădean nu reprezintă o pură iluzie, un pretext de nostalgică evocare, strict personală, a subsemnatului, silit a urma o altă traiectorie geografică, câtă vreme le regăsesc în stihurile, cu o sufletească determinare mai presus de toate, ale autorului cărţii de faţă.
Prin pana sa, ele se obiectivează, devin un miraj interogativ, ce mă supune, în calitate de cititor, unui text de identificare.

Teodor Dume e un halucinat al unei copilării adânci, ireversibile. Cred că cele mai autentice sunete pe care le scoate fragilul său instrument poetic, făurit de însuşi junele-i posesor,în domoală uitare de sine şi în fecundă naivitate, sunt cele închinate vârstei matinale, zorilor fiinţei.
Simţământul copilăriei apare cu fineţe conotat în misterioasa lui tăcere luminos-umbroasă, raportată la profunzimi: "Copilăria, -/tăcerea ei mă înspăimântă,/ umbrele luminii se sting/ adormite pe braţele adâncului"
(În regăsirea copilăriei). Sau cu o graţioasă efeminare: "Acolo mă caut / în cosiţa despletită/ a copilăriei" (Acolo mă caut). Sau, "pornit pe drumul desprins din muguri/ la capăt de menire" (Aniversare), spre a constata emoţionant: "întodeauna în acest anotimp pierdut între gânduri aproape / vor veni legănat căprioarele cu scrisori de la ţară pe pleoape" (Permanenţă).
Elanul purităţilor arzător sfioase i se opune somnia blagiană, precum o organică încifrare: " Sufletele voastre /ţâşnind în piept/ pe veci să rămână / lacăte adânci peste somn" (Recunoţtinţă).

E de remarcat câtă emoţie ţâşneşte din versurile acestui meşteşug simplu, comparabil, în legăturile sale cu lumea din jur şi cu sine, cu pictura naivă. Voluntar ori involuntar (n-are importanţă decât efectul), sufletul creatorului se descrie pe sine, se surprinde în note, nu de puţine ori, acute, care ne obligă să ne oprim şi să subliem.
Trăsăturile fiinţei se caută şi se uimesc de ele însele, ca la orice început existenţial, cu îndelungi vibraţii.
O timiditate de bun augur (indiciu al unei simţirii foarte curate) e mărturisită astfel: "Limba de şoaptă a ceasornicului / mă înspăimântă,/ sângele fumegă sfială" (Tăcere) Ca şi însoţindu-se cu sugestia unei încâlciri grafice "Glasul încurcat în strigătul tăcut/ ademeneşte /părul prelins spre tăceri" (Ce aproape).

În pofida actualei sale rezidenţe urbane, poetul se smte singur. În pofida anilor săi puţini, recurge instinctiv la amintire, ca la o instanţă morală supremă: "Mă uit în jur,/ nimeni, doar ecoul/ prin răgazul aducerii aminte"(Dansând.
Dar fondul ţărănesc e prea viu pentru a nu-şi trimite mesajele apăsate, pentru a nu îndruma senzorialul autorului către natură. Dincolo de străzile familiare, el percepe câmpul cosmic ca pe o matrice care nu i-ar putea fi refuzată, de vreme ce o legitimează prin substanţiale asocieri de cuvinte. suavitatea avânturilor sale se rodeşte, folcloric, cu suavitatea cea veşnică a firii, înscriindu-l în rândul celor ce ştiu a o recunoaşte, a se îmbăta de efuvliile ei: "un fulger /cu polen de primăveri"
( Incendiere)."Pe umeri-mi se coc,/ zvârlite, seminţele de nori" (Timp); " Ochiul meu / priveşte spre colinele verzi ale serilor,/ hrănite de fructele nopţii" (În zi); "păsări cu miros/ de păduri" (iubiri rătăcite); "Îmi vine dor de cuiburi scămoşate-n vânt" (Captivitate); "Mâna-mi înmugurea /spre zborul unei păsări" (Dar); "şi nopţile cad ca nişte /izvoare printre ierburi"( Pentru o iarnă cu zăpadă}.


Deci, ceea ce surprinde ,Teodor dume, în cele mai bune dintre stihurile sale e un straniu rafinament, provenit parcă dintr-o viaţă interioară consumată.
O superbă încredere în sine (a poeziei, nu a poetului) se pronunţă într-o melodie holderliniană:
"Vâslesc în memorie/ nesigur pe teamă,/ împrumutându-mi nemurirea/ ce-mprăştie /răcoarea serii/ prin ani. Da, ele, vârstele plâng inocente"

Ori această explozie cosmică, grafiată într-o atât de dezinvoltă lapidaritate:
"Plecată, noaptea cade peste văi: uimire /Pe semne cerul a aruncat-o afară/".

Am compus acest scurt forilegiu pentru a scoate în relief capacitatea asociativă a poetului în registrul naturist.
Chiar dacă unele din textele sale fac concesii unei convenţii a simplităţii (să reamintim că simplitatea adevărată e densitate) dincolo de orice suferinţă, Teodor dume posedă o chemare către poezia înnăscută, precompănitoare în economia vieţii sale. Fascinat de copilărie şi de peisajul străbun, mărturisind că, aşa cum s-a văzut de altminteri şi din citatele de până acum, "Cuvântul meu e pur şi blând", poetul orădean poate procura satisfacţii reale celor ce văd în fenomenul liric o expresie a vieţii afective mai mult decât a rigidului operator de cuvinte, a naturii lăuntrice spontane şi "naive", mai mult decât a unei conştiinţe culturale derivate.

Indiscutabil suflet de poet, Teodor dume, deţine în formula fiinţei sale însetate de limbaj metaforic propriul său viitor.

Îi doresc din inimă lui Teodor Dume, nu atât necesarul progres tehnic şi livresc, care îi e, totuşi, mai la îndemână, cât stăruinţa în trăirea genuină de azi, care, vai, e mai greu de păstrat.

Gheorghe Grigurcu,

28/08/2009

TEODOR DUME: Singurătatea ca formă a realităţii interioare


personale [ ]
stare
Colecţia: texte filozofice


teo nu-şi găseşte locul
e mult mai bătrân decât
arătătorul de la ceasul lipit
pe tencuiala peretelui alb

noaptea de iarnă ticăie
între două respiraţii
acoperind clipele
până dincolo
de marginea privirii

teo trage cearşaful vrând
să rămână în noapte
cu gândurile muiate în linişti
soarbe din cuvinte
ca dintr-o rugă
nu are unde să plece
se goleşte pe dinăuntru
înşfacă o felie de aer
şi priveşte
afară
nimeni
caută un drum
o potecă ceva
sau poate un nume
reinventând totul
acolo înăuntru
lângă liniştea lipită
de versantul drept al inimii
au mai rămas câteva nervuri
în care s-a refugiat viaţa

teo s-a ascuns
îşi lipeşte cuvintele de limbă
şi tace în timp ce-şi aminteşte
toate lucrurile vechi
(parcă dintr-o altă dimensiune)
cu mulţi oameni şi biserici renovate în alb

ceva se întâmplă

teo se pierde
pare să nu-şi mai amintească
numele tatălui confundă pruncii
cicatricea ascunsă sub brăţară s-a întins
are culoarea galbenă şi foarte puţin negru
dar nu vrea să ştie
pentru el lumea se sfârşeşte în fiecare zi

teo derulează imagini
îşi vede mezinul îmbrăcat
în hanoracul cu glugă neagră
inima tace
ceva începe să moară

teo se face că doarme

*

singurătatea e o formă a vremii în care
te ascunzi de teama să nu te afunzi în tine
în timp ce te prefaci că trăieşti...

. |



Teodor Dume: Casa bunicii


poezie [ ]

Colecţia: texte poezii religioase


flori uscate în borcan
şi o lampă neagră
de funingine
zgâlţâie
aerul

gâlma de lut înmoaie privirea
în care zăbovesc mereu...

Teodor Dume: Preambul


poezie [ ]

Colecţia: poezii de dragoste


n-am să rezist
până la ziua ta când
buzele-ţi desfăcute ca o rană
vindecă trupuri...
măcar atât cât să te strig
să mă iubeşti încât
să-mi fie dor de mine
în tălpile goale
tremur ca şi cum
ţi-aş vedea mâinile
atingându-mi obrazul

oricum de mâine
mă prefac în cioburi
moment în care
mă vei lua în palmă
şi ne vom privi lung
mult mai lung decît doi cunoscuţi

de partea cealaltă a ferestrei
foarte aproape de tine
dumnezeu încremenit
între două lacrimi
se va uita tăcut...

cât de frumoasă naşterea trupului!
peste tot linişte

TEODOR DUME: Rana din tablou


poezie [ ]
(parastas)
Colecţia: texte poezii religioase


Cineva calcă tăcut
peste mine
un singur pas s-a oprit
deasupra capului
ochii sângerează prin lut
la suprafaţă ajung
cicatricele vârstei
un înger infestat cu ani
aruncă firimituri
înspre orizont
ploaia agaţă de umăr norii
şi trece printre goluri
în mulţime
trecerea prin trup
zgârie tăcerea
visele ajung scame
pe rana unui tablou
zgomotul sparge cicatricea
golită de sânge
fiecare secundă devine o rugă
în care îngenunchează amintirile

greierii pregătesc o fanfară

TEODOR DUME: Copacul din mine


poezie [ ]
(din volumul,Adevărul din cuvinte,prefaţat de Gheorghe Grigurcu)

Cu simţurile descătuşate
spre cer suie
copacul din mine
cineva dă să-l scrijelească
se-ntunecă în jur
agăţat de o lumină
vreau să rostesc; viaţă
cuvintele ard
şi flacăra mută
se stinge în semn de iertare
din căuşul palmelor mele
răstorn cenuşa
peste mormintele altor
păduri.

Teodor Dume: Surori


poezie [ ](Din volumul Adevărul din cuvinte, prefaţat de Gheorghe Grigurcu}


Plecată, noaptea cade peste văi:
uimire
/Pe semne cerul a aruncat-o afară/.






Autobiografia lui teodor dume

teodor dume,



adresă mail:teodordume@gmail.com
adresă blog: www.teodordume.blogspot.com
www.facebook.com/teodor dume
www.facebook.com/groups/extemporalliric/

multă stimă,
teodor dume

BIOGRAFIE PRESCURTATĂ> TEODOR DUME

Teodor  Dume
* membru al Uniunii Scriitorilor Europeni (USE), legitimaţia 912
* membru fondator al WARM- Asociaţia Mass-media Românilor din Lume, cu sediul la Londra/UK (fondată la 30 01 2014, preşedinte Octavian Păun)
- *  DIRECTOR executiv revista Confluenţe lirice (din 06 ian.2013)
- * membru în Consiliul Onorific Internaţional Reţeaua Literară
- * admin principal revista Confluenţe lirice, (2011 - 2012)
- * Redactor (de la fondare , mai 2010)la revista ALGORITM LITERAR (apare la Hunedoara, director Ioan Barb))
-*membru Qpoem,
- * colaborator la radiometafora
- * Editor RoliteraturaRO, secţiunea poezie
- * Editor RoliteraturaRO, secţiunea personale
- * Director Profi CTD Oradea (mai 2013 şi în prezent)
- * editor cleopatra- casa gândului (2012)
- * administrator Cleopatra - casa gândului (din 2013)
- * membru de onoare confluenţe lirice (2014)
 -* membru de onoare Lira21
-*membru  Poeţii noştri
- * citatepedia, autor de citate
 -* membru citate célèbre
-* membru citate net
-* membru Literaturitate
-* redactor dialoguri culturale
.-*membru arspoetica


- Născut la 04.04.1956 în satul Luncasprie, comuna Dobreşti, judeţul Bihor
- Absolvent 8 clase, în satul natal, Luncasprie,
- Absolvent Şcoala profesională "Înfrăţirea" Oradea,
- Absolvent Liceul "Înfrăţirea" Oradea, cu diplomă de bacalaureat,
- Absolvent Şcoala populară de artă Oradea, secţia Regie-teatru, specialitatea actorie. Profesor, Vasile Pop
- Absolvent Academia de Studii Social-Politice, pentru pregătirea cadrelor de conducere, Bucureşti
- Controlor Tehnic de Calitate,la "Înfrăţirea" Oradea
- Director la Clubul "Înfrăţirea", Oradea (Fondator şi primul director)
- Director la Casa de cultură din Pădurea Neagră, Judeţul Bihor
- Director la Clubul Tineretului (pasajul Vulturul Negru), Oradea,
- Fondatorul Întreprinderii Club Teo Dume Oradea, 1990 mai 17
- Director Întreprinderea Club Teo Dume Oradea (17 mai 1990-17 mai 1991)
- Director gen. Club Teo Dume Oradea (17 MAI 1991-17 MAI 2013)
- Fondator Cenaclul Ecoul Oradea, la 22 decembrie 1977
- Preşedintele Cenaclului Ecoul Tinereţii Oradea
- Director gen. Ansamblul artistic Ecoul Tinereţii Oradea
- Metodist principal la Casa de Cultură a Sindicatelor Oradea,
- Membru fondator (alături de Stelian Vasilescu, şi alţii) al revistei de cultură Ţara Crişurilor Oradea, Ediţia 1990
- Gazda primelor 5 numere ale revistei Ţara Crişurilor, în calitate de director la Clubul "Înfrăţirea" Oradea, asigurându-i primul sediu provizoriu
- Primul autograf oferit de Stelian Vasilescu, în calitatea sa de Redactor şef, pe primul număr, scos de sub tipar, a revistei Ţara Crişurilor Oradea
- Primul autograf oferit lui Gheorghe Grigurcu, în 1977, pe un grupaj de poezii apărut în revista Ţara Visurilor Noastre
- Fondator şi redactor şef Ziarul Ecoul Oradea, 1990
- Legitimaţia numărul 1 de Corespondent , pentru judeţul Bihor, la cotidianul Scânteia Tineretului, Bucureşti
* Corespondent şi colaborator permanent la ziarele şi revistele;Convorbiri literare, Luceafărul, Crişana, Familia, Munca, Unu, Viaţa Militară, Apărarea Patriei, Şoimii Carpaţilor, Bihorul, Literaria, Filobiblon, Aripi Siderale, Ţara Visurilor Noastre, Ţara Crişurilor, Algoritm Literar, Observator ( Canada,) Radiometafora (Canada), Radio R. ROMANIA, Armonii culturale, Oglinda literară, Poezia, 13 plus,  Cuvântul liber, Fereastra, Nomen Artis, Răsunetul, Aslro (Quebek), new-york-magazin-special, Sintagme literare, Ante Portas, Conograf, Literadura, etc...
* Referinţe critice;
dr. Gheorghe Grigurcu (a şi prefaţat două volume: Adevărul din cuvinte, 1985 şi Strigăt din copilărie,1994),Stelian Vasilescu, Alexandru Andriţoiu, Ionuţ Caragea, Nache Mamier Angela - scriitor Franţa , Al. Silaghi, Ion Davideanu, Teodor Lup, Marin Chelu, Viorel Horj, Crăciun Parasca, Constantin Serac, Gheorghe Vidican, Ioan Ţepelea, Mircea Vac, Teodor Crişan, Florin Torjoc, Florian Lazăr, Florica Albu-Berinde, Cornel Buciuman, Virgil Podoabă, Florin Mugur, Anastasie Ţârulescu , Adrian PĂunescu, Cezarina Adamescu, Cristina Ştefan, Liviu Ofileanu,Veronica Pavel Lerner, Mioara Băluţă, prof. George Paşa, Călin Samarghitan, şi mulţi alţii...
* Volume publicate;
- Colecţionarul de răni, editura pim - 2017
- Durerea din spatele cărnii, Editura PIM-2017, (prefaţa Ionuţ Caragea)
- Vitralii pe un interior scorojit, Editura PIM-2016,(prefaţa Ionuţ Caragea)
- Azil într-o cicatrice,(prefaţa Nache Mamier Angela - scriitor Franţa) Ed.Pim,2015
- Moartea, un fluture alb, Ed. Pim, 2015
- Adevărul din cuvinte 1985, (prefaţă de dr.Gheorghe Grigurcu)
- Strigăt din copilărie 1994, (prefaţă de dr.Gheorghe Grigurcu)
- Coloane (debut colectiv)
- Tratamente pentru inimă, 2011 (antologie:Liviu Ioan Mureşan, Teodor Dume, Ottilia Ardeleanu, Alexandru Gheţie, Vali Slavu, Ioan Barb)
- Lira21 "a treia carte. poezii", 2012 (antologie. selecţia Cristina Ştefan)
- Confluenţe lirice, 2012 (antologie, coordonator: Relu Coţofana))
- Meridiane lirice, 2012 (antologie)
- Însemnele unei tăceri, 2012 (antologie, casa gândului, coordonatori: Mioara Băluţă şi Andrada Matei))
- Confluenţe poetice, 2013 (antologie, coordonator Relu Coţofana, director executiv Teodor Dume))
- Confesiuni în virtual, 2013 (antologie, coordonator Relu Coţofana, director executiv Teodor Dume)
- Paradigme virtuale, 2014 (antologie)
- Roşu mocnit, 2014 (antologie, coordonatori: Mioara Băluţă şi Andrada Matei))
- labirinturi autumnale, 2014-însemne culturale (carte digitală,concurs)
- Antologia aforismului românesc contemporan,2016, autor colectiv,(coordonator Lucian Velea),
-  Antologia Cenaclul de la Roma ,2016, (coordonator şi selecţie, Valeriu DG. Barbu)

* Articole şi reportaje, peste 4ooo, publicate în presa vremii
* debut  în presă, 1977
* - 1977, Premiul -I - la Concursul de poezie FRUMUSEŢILE IERNII, organizat de Cenaclul Ecoul Oradea
- 1977, Premiul -I - la Concursul de poezie OM BUN, organizat de revista ŢARA VISURILOR NOASTRE
- 1977, PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Concursul de poezie şi muzică folk TINERI CA PATRIA, organizat de Cenaclul Ecoul Tinereţii Casa Ştiinţei şi Tehnicii Oradea
- 1978, debut colectiv în antologia Coloane
- 1987, PREMIUL -I- la Concursul de poezie creaţie şi interpretare INIMA STICLEI organizat de Casa de cultură STICLA din Pădurea Neagră
- 1987, Premiul -I- la Concursul de creaţie literară Daţi-vă mâna prieteni, organizat de Clubul Înfrăţirea Oradea
- 1988, MARELE PREMIU la concursul de creaţie literară PORNI LUCEAFĂRUL, organizat de Academia de studii social-politice Bucureşti
- 1990, Premiul -I- la Concursul de poezie INIMĂ ŞI DOR, organizat de Casa de cultură a sindicatelor Oradea
- 1990, PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la concursul de creaţie literară ŞI TOTUŞI IUBIREA, organizat de revistele ŢARA CRIŞURILOR şi ECOUL Oradea
- 1994, Premiul -I- la concursul de creaţie literară DECEMBRIE 1, organizat de ziarul BIHORUL
- 2010, MARELE PREMIU la Concursul de creaţie literară POEZIE şi SUFLET, de la Năvodari (oraganizator Ottilia Ardeleanu)
- 2012, Menţiune la Concursul de creaţie literară Prin colbul vremii, organizator Însemne literare
- 2014, Premiul - I -  la Concursul de creaţie literară ARS POETICA-
- 2014, AUTOR DE ONOARE al site-ului şi revistei Confluenţe lirice
- 2015, Premiul - I - la concursul de creaţie literară Prin colbul vremii, ediţia a 2-a, organizator Însemne literare
- 2015, Premiul revistei FEREASTRA, organizator LITERATURITATE (Ottilia Ardeleanu)
- 2016 MAI, AUTORUL LUNII, organizator LITERATURITATE

- 2016, locul-I- la concursul Poezia săptămânii LXIV-2016,organizat de Poeţii noştri,
- 2016, locul -I- la concursul Poezia săptămânii LXXII-2016, organizat de Poeţii noştri,
- 2016, POEZIA LUNII NOIEMBRIE 2016, timpul , devoratorul de umbre,concurs  revista QPOEM-editura PARALELA45-Cartea ROMÂNEASCĂ (apare sub egida USR)

-2016 POEZIA LUNII DECEMBRIE, concurs revista QPOEM- editura paralela45-Cartea Românească, (apare sub egida USR)
- 2016, decembrie, locul -I- la concursul POEZIA SĂPTĂMÂNII nr.LXVI, organizat de POEŢII NOŞTRI,
- 2016, decembrie, locul -I- Cu poezia DECEMBRIE SE REPETĂ la Concursul POEZIA SĂPTĂMÂNII nr. LXVII-, organizat de POEŢII NOŞTRI
- 2016, decembrie 2016, locul -I- la concursul POEZIA SĂPTĂMÂNII nr. LXVIII  organizat de Poeţii noştri,  




Evenimente biografice












teodor dume, acasă la oradea, 10 aug.2013





teo şi soţia fabi





teo şi "nepotu" ghiusman













fiica mea, teodora (la 20 ani)